x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Povestea Calendarului Roman: zile închinate concordiei, eroilor şi păcii

0
Autor: Iulia Gorneanu 25 Ian 2012 - 21:00
Povestea Calendarului  Roman: zile închinate concordiei, eroilor şi păcii


Cioplit in piatra si expus in pietele publice, Fasti Calendares era considerat sacru si era respectat de toata lumea. Pe langa acest calendar al sarbatorilor si al timpului, mai functionau si altele, pe care am putea sa le numim de aducere-aminte, cum ar fi Fasti Consulares, in care erau trecute numele si anul consulilor, Fasti Triumphales, pentru pomenirea imparatilor triumfatori si a victoriilor romanilor in lupta, Fasti Rustici, un fel de calendar popu­lar destinat agricultorilor.

'Fasti Calendares in Roma si in toata Italia, taiat in piatra, se punea in piata sau pe edificiu public. Dintre calendarele reformei lui Iuliu Cezar, apoi de pe timpul lui August si Tiberiu se afla numai ruine, sparturi. Dintre calendarele vechi, s-a aflat un original la Roma si s-a pus in Palatul Maffei, de unde se numeste «calendarium
Ma­f­fe­ium» si sta din o tabla mare de marmura, pe care erau sapate toate 12 luni de pe timpul lui August (3-5 d. Cr). (...) Apoi s-au mai aflat sparturi din calendarul Amiterni­num, Venusinum, Capranicorum, Farnesianum, Allifanum, Atinum, Exquilinum, Pincianum si Vaticanum. Ca proba de fasti rustici e cel Farnesian, si un exemplar se afla intreg la Neapole. (Atanasie Marian Marienescu – Cultul pagan si crestin. Sarbatorile si datinile romane vechi).

Ziua de la mijlocul lunii se numea Idus. Era consi­derata sfanta si cadea in ziua a 15-a in martie, mai, iulie si octombrie, iar pe 13 in celelalte luni ale anului. Sa vedem acum ce sarbatori tineau romanii in ce-a de-a doua jumatate a lunii Ianuarius si daca au ajuns ecouri ale lor in calendarul popular al romanilor.

In ziua de 16 ianuarie, romanii serbau Ziua Fondarii Templului Concordiei, zeita ce patrona buna intelegere intre cetateni, intre fratii aceleiasi ginte, precum si intre membrii familiei. Uneori era reprezentata purtand pe cap o diadema inalta cu val si un sceptru in mana dreapta, alteori intr-o mana cu un corn al abundentei, iar in cealalta cu o patera (vas plat din care se oferea vin zeilor in ritualurile sacrificiale).

Zeita a intelegerii si armoniei, Concordia aparea pe monedele imperiale cu doua steaguri mi­litare, simbolizand astfel intelegerea ce domnea intre imparat si armata. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca sarbatoarea avea profunde valente politice, ziua ei fiind tinuta pentru alungarea discordiei si buna intelegere a poporului roman.
Venita pe filiera greaca, sarbatoarea Dedicatio aedis Castorum (a lui Castor si Polux) era tinuta de romani pe 27 ianuarie. Si pentru ca fiii gemeni ai lui Zeus 's-au aratat' in multe batalii luptand eroic alaturi de sodatii romani si aducandu-le victoria, acesti zei din mitologia greaca au fost 'adoptati', li s-a inaltat un templu si au primit o zi in Fasti Calendares.

La sfarsitul acestei luni, pe 30 ianuarie, romanii sarbatoreau Ziua Pacii, rugandu-se pentru binele si bunastarea poporului roman 'in voia cea mai buna si facandu-se glume, azi iertate, si asupra celor mari'. In vechime, zeitei Pacis i-au fost ridicate altare, iar incepand cu imparatul Vespasianus, romanii au inceput sa-i inalte temple. Cel mai faimos altar poarta numele de Ara Pacis si a fost comandat de Senatul Roman in cinstea intoarcerii triumfale din Hispania si Galia a imparatului Augustus care, timp de trei ani, pacificase si reorganizase provinciile romane din acele parti ale lumii.

Citeşte mai multe despre:   calendar,   astăzi e ziua ta...

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de