Probejenia ziua magică dintre vară şi toamnă

Este o zi magică în Calendarul Popular al Poporului Român.
În lumea satului, în această zi, se spunea că nu este bine să te cerţi pentru că aşa vei trăi tot anul.  Astăzi se culegeau şi plantele de leac, se duceau struguri la biserică pentru a fi sfinţiţi, căci aşa se dă dezlegare la poame.
Despre alte credinţe ale poporului român legate de Probejenie, ne spune profesorul Ion Ghinoiu.

Probejenia sau Schimbarea la Faţă reprezenta în Calendarul popular hotarul între vară şi toamnă. Este ziua în care Iisus, pe Muntele Taborului, a strălucit cu slava dumnezeirii Sale. La 33 de ani, Iisus Hristos a mers pe muntele Taborului, urmat de ucenicii Săi, Petru, Iacov şi Ioan. Acolo, depărtându-se puţin, s-a urcat pe un loc înalt şi se ruga, iar cei trei ucenici încercau să nu adoarmă. Când s-au trezit, Hristos se schimbase la faţă, strălucind cu slava dumnezeirii Sale, iar hainele îi erau albe ca zăpada. Lângă El stăteau doi Proroci: Moise şi Ilie, cu care vorbea despre patima Lui. În acest moment, Dumnezeu-Tatăl le spune Apostolilor: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, în Care am binevoit; pe acesta ascultaţi-L".

Sărbătoarea de astăzi din Calendarul ortodox, Probejenia sau Schimbarea la Faţă, reprezenta în Calendarul popular hotarul între vară şi toamnă. La Probejenie se spunea, în unele zone, că începe călătoria berzelor, stârcilor şi altor păsări migratoare. De acum, frunza codrului îşi schimbă culoarea, iarba încetează să crească, apele se răcesc şi sunt "spurcate" de cerb, şerpii şi alte vieţuitoare se retrag pentru iernat în ascunzişuri. Din această zi, omului îi era interzis să se mai scalde în apa râului şi să omoare, conform obiceiului, şarpele care îi iese în cale. În schimb, la Probejenie era dezlegare la peşte şi struguri, întrucât sărbătoarea este plasată în interiorul Postului Sântămăriei. În această zi sunt recoltate multe plante şi fructe pentru tămăduirea bolilor: avrămeasa, împărăteasa, leuşteanul, usturoiul, florile de muşeţel şi de tigvă, alunele, crenguţele încărcate cu prune. Ca la orice hotar calendaristic, apar şi practici de pomenire a morţilor. Pomenile date în această zi se numesc Moşii Schimbării la Faţă. Ofrandele constau în struguri, must şi faguri de albine. Boabele de struguri, sfinţite la biserică se numesc, în unele zone etnografice din Moldova, "coliva de struguri". Gustatul primei boabe de strugure se făcea după un ritual din care nu lipsea formula pronunţată cu voce tare: "Boabă nouă în gură veche!". De la obiceiul de a gusta ritual strugurii şi alte poame, luna august a primit şi numele de gustar. Cititorii în stele făceau în această zi observaţii şi pronosticuri astronomice (Muntenia, Oltenia, Moldova, Bucovina).