Publicistică:Despre moarte

“Bineînţeles, nu ştiu nimic despre moarte. Nici Socrate nu ştia nimic, dar spre deosebire de noi, el se împăcase cu această realitate, aştepta în linişte moartea..."

“Bineînţeles, nu ştiu nimic despre moarte. Nici Socrate nu ştia nimic, dar spre deosebire de noi, el se împăcase cu această realitate, aştepta în linişte moartea. De fapt, noi, spre deosebire de Socrate, credem că ceva despre moarte tot ştim. Conştiinţa faptului că nu ştia nimic îi dădea lui Socrate putere şi linişte sufletească, pe cînd noi, în ignoranţa noastră, avem ambiţia de a mai şti cîte ceva... Şi de aici neliniştea şi teama. E zguduitor exemplul multor oameni din popor care nu-şi pun problema morţii, nu-şi fac din moarte o enigmă care trebuie dezlegată, nu au angoase metafi­zice, împăcaţi cu legile firii, ei aşteaptă moartea cu o linişte aproape gospodărească. Dacă am avut vreodată complexe de inferio­ritate, le-am avut faţă de aceşti oameni, care nu înfruntă «moartea», căci moartea nu este un adversar, ci o acceptă în linişte. Moartea poate fi înţeleasă, nu învinsă. E aici înţelepciune, o seninătate care nu se găseşte în nici o carte din lume. A crede că moartea e o ecuaţie pe care o poţi rezolva studiind-o cu sîrguinţă, analizînd-o cu disperare, este desigur o copilărie. Cine a cunoscut cît de cît primejdia morţii ştie că în faţa morţii gîndirea dispare. Raţionamentele, legendele budiste, frazele poetice despre contopirea în marea energie cosmică se dovedesc neputincioase, şi omul se găseşte faţă în faţă cu necunoscutul...”