Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toată lumea cunoaşte astăzi rolul enorm pe care microbii il joacă in producerea bolilor.
Toată lumea cunoaşte astăzi rolul enorm pe care microbii il joacă in producerea bolilor.
Organizmelor microscopice descoperite de Pasteur li se datoresc marile epidemii (holeră, ciumă, gripă, scarlatină, difterie etc.), precum şi maladiile care băntuesc endemic ca tuberculoza, reumatismul poliarticular acut etc. Prezenţa microbilor constituie deci o veşnică ameninţare pentru sănătatea şi pentru viaţa noastră. Este natural deci ca oamenii de ştiinţă, şi in special igieniştii, să se preocupe de problema vitalităţii microbilor. Căt timp rămăn microbii primejdioşi? Chestiunea este in strănsă legătură, intre altele, cu existenţa aşa-ziselor "case blestemate", locuinţe in care se observă in serie cazuri de tuberculoză, de cancer etc. Se pare intrâadevăr că, in anumite condiţiuni, microbii işi păstrează vitalitatea un timp nelimitat. Sâa descoperit o floră microbiană vie intrâun mormănt roman, rămas inchis timp de 1.800 de ani, s-a găsit drojdie de bere activă in oalele descoperite in piramidele din Egipt, s-au găsit bacterii in trompa unui mamut care a stat ingropat timp de zeci de mii de ani in pămăntul ingheţat al Siberiei, sâau găsit bacterii vii in diverse probe de huilă pănă la 1.000 metri adăncime, precum şi in depozitele precambriene şi chiar in meteoriţi.
