Sâmbătă, 16 februarie 2008

• Este ziua 47 a anului • Au mai rămas 319 de zile

• Este ziua 47 a anului

• Au mai rămas 319 de zile 

Soarele:

Răsare la 7:14

Apune la 17:45

Luna:

Răsare la 12:15

Apune la 4:03

Lună plină:

21 februarie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

29 februarie

Lună nouă:

7 martie

Primul pătrar(Luna în creştere):

14 martie

Sărbătoare creştină

Sfântul Mucenic Pamfil şi alţi 11 mucenici au fost martirizaţi în Cezareea Palestinei, în vremea împăraţilor Maximian şi Galeriu. Pamfil era preot creştin din Beirut. A înfiinţat la Cezareea Palestinei o mare bibliotecă, cu peste 3.000 de cărţi, pe care a dăruit-o bisericii de acolo. Auzind de faima lui, doi conducători pă­gâni ai Palestinei l-au chinuit vreme de câţiva ani. Îm­pre­ună cu el au fost chinuiţi şi alţi 11 mu­cenici care, văzând răbdarea lui Pamfil, au mărturisit şi ei că sunt “ai lui Hristos”.
 

Calendar creştin-ortodox

Sfinţii Mucenici Pamfil şi Va­len­tin; Cuv. Flavian (astăzi); Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron şi Sfânta Mariamna; Începutul Triodului (mâine)

Calendar romano-catolic

Sf. Iulian şi Iuliana, fraţi, mucenici (astăzi); Sf. Înteme­ietori ai Societăţii “Slujitorii

Sfintei Fecioare Maria” (mâine)

Calendar greco-catolic

Sf. Mucenic Pamfil şi cei îm­preună cu dânsul (astăzi); Sf. Mucenic Teodor Tiron;

Începutul Triodului (mâine)

Proverbul zilei:

“Cu tăcerea îi rupi pielea”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Credinţe populare, tradiţii, semne

O dovadă că vechiul calendar roman începea primăvara este numele lunilor care indicau or­di­nea lor în raport cu Anul Nou, săr­bă­torit la 1 martie, nu la 1 ianua­rie: Quintilis (luna a cincea), Sexti­lis (luna a şasea), september (luna a şaptea) ş.a.m.d. Astăzi, numele acestor luni au sens numai dacă încep să fie numărate de la 1 martie, nu de la 1 ianuarie. Spre deosebire de anul civil şi bisericesc, unde lunile au primit nume de zei (Ianus, Mars etc.) şi figuri ilustre din istoria romanilor (Iulius Caesar, Augustus), lunile calendarului popular sunt legate de viaţa oamenilor de pe pământ. Iată câteva exemple înregistrate din zona Munţilor Apuseni: Carindar, luna ianuarie, când se obişnuia să se facă în noaptea Anului Nou calendarul meteorologic din foi de ceapă sau din coji de nucă; Făurar, luna februarie, când meşterii fierari făureau sau reparau uneltele agricole; Florar, luna mai, timpul florilor; Cireşar, luna iunie, timpul când se coc cireşele; Cuptor, luna iulie, timpul cel mai călduros din întreg anul; Brumărel sau Brumarul Mic, luna octombrie, cu apa­riţia primelor brume; Brumar, luna noiembrie, timpul când cad brumele groase. Lunile anului aveau mai mult semnificaţii economice şi meteorologice decât as­tro­no­mice, adică erau cadre ale vremii şi apoi cadre ale timpului. Aşa-numitele calendare bătrâneşti aveau drept scop aflarea vremii în cursul anului, a lunilor ploioase sau secetoase şi apoi cel de mă­su­ra­re a timpului.

• Profesor Ion Ghinoiu