Sambata 6 ianuarie 2007

SOARELE

Sfanta si dumnezeiasca Aratare a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos o sarbatorim astazi in toate sfintele biserici, facand de cu seara slujba Privegherii. Insusi Dumnezeu Cuvantul imbracandu-Se in Adam a venit la marele Proroc Ioan ca sa Se boteze. Cufundand in apele Iordanului toate pacatele oamenilor, indata a iesit din apa.

Botezul Domnului (Dumnezeiasca aratare) - Boboteaza (astazi);

Soborul Sf. Proroc Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului; Duminica dupa Botezul Domnului (maine)

Epifania Domnului; Sf. Gaspar, Melchior si Baltazar, magi (astazi);

Botezul Domnului; Sf. Raymund de Penyafort, proroc; Sf. Lucian, proroc (maine)

Botezul Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Cristos (Boboteaza); Sfintirea Mare a apei (astazi);

Duminica dupa Botezul Domnului; Sf. Ioan Botezatorul; Sf. Niceta de Remesiana, episcop (maine)

"Ochii verzi sa nu-i crezi"

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

In Romania Sambata, 6 ianuarie 1508 - In urma recunoasterii suzeranitatii Regelui Vladislav al II-lea al Ungariei (3 decembrie 1507), Radu cel Mare si fratele sau, Vlad, primesc domeniul Geoagiului (targul Geoagiu si 19 sate). Duminica, 7 ianuarie 1917 - Se infiinteaza la Iasi "Comitetul national al romanilor emigrati din Austro-Ungaria", format din 12 persoane care semneaza Declaratia de razboi impotriva monarhiei austro-ungare; 1990 - Miting studentesc in incinta Institutului Politehnic din Bucuresti.

In lume Sambata, 6 ianuarie 1540 - Regele Henric al VIII-lea al Angliei s-a insurat cu Anne de Cleves; 1912 - New Mexico este admis drept cel de-al 47-lea stat al SUA. Duminica, 7 ianuarie 1566 - Scaunul pontifical este ocupat de Papa Pius al V-lea.

Nascuti la 6 ianuarie 1802 - Ion Heliade Radulescu, scriitor si om politic (m. 1872); 1881 - Ion Minulescu, poet (m. 1944).

Nascuti la 7 ianuarie 1872 - Octav Bancila, pictor (m. 1944); 1926 - Mircea Santimbreanu, scriitor (m. 1999).

Astazi se implinesc 247 de ani de la nasterea scriitorului si istoricului Ion Budai-Deleanu. S-a nascut intr-o familie de intelectuali rurali, fiind fiul unui preot ardelean de pe Valea Muresului. Isi face studiile la Viena, unde, pe langa pregatirea teologica, studiaza Filologia si Dreptul. Este unul din reprezentantii de frunte ai Scolii Ardelene. Isi alege o cariera functionareasca, de inalt consilier imperial, dar este preocupat cu precadere de probleme filologice si de literatura. Cunoaste mai multe limbi, intre care latina, italiana si franceza, pe langa germana si maghiara, care erau limbi uzuale pentru un cetatean al Imperiului Austro-Ungar. Se implica in miscarea iluminista de emancipare intelectuala a romanilor, prin studii individuale sau scrise in colaborare cu ceilalti reprezentanti ai Scolii Ardelene. Opera sa capitala este poemul eroico-comic "Tiganiada", pentru care s-a folosit de modele clasice ale genului. "Tiganiada" este o scriere literara elaborata in spiritul veacului sau, caci Ion Budai-Deleanu este la curent cu literatura europeana, el insusi fiind un om cu desavarsire occidental. A redactat o gramatica a limbii romane si cateva dictionare. A preconizat studiul comparativ al limbilor romanice, a introdus o terminologie moderna si a expus un sistem ingenios de alfabet latin. S-a stins din viata in 1820.

Parintii Bisericii Crestine au fixat in aceasta zi atat nasterea fizica a Pruncului Iisus, cat si nasterea spirituala, Botezul. Ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice tuturor sarbatorilor de Craciun si Anul Nou: local se colinda; se fac si se prind farmecele si descantecele; se afla ursitul; se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an; se crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele, ard comorile si altele. O pondere deosebita o detin insa actele rituale si practicile magice de profilaxie si purificare. La riturile crestine de sfintire a apei (agheasma), de botezul si scufundarea (aruncarea) crucii in apa de catre preoti, poporul a adaugat altele noi, unele crestine, altele precrestine. Etnografii si folcloristii au consemnat numeroase practici de purificare si alungare a spiritelor malefice: stropitul cu apa, spalatul sau scufundarea rituala a oamenilor in apa raurilor sau, lacurilor; impuscaturi, strigaturi (Chiraleisa) si producere de zgomote; aprinderea focurilor (Ardeasca), producerea si imprastierea substantelor urat mirositoare; afumarea oamenilor, vitelor si anexelor gospodaresti; incuratul cailor. La aceasta teribila ofensiva impotriva spiritelor rele sar in ajutorul oamenilor lupii, singurele vietati care vad diavolii, ii alearga si ii sfasie cu dintii. De frica lupilor, dracii sareau in ape. Dupa ei sareau in ape barbatii curajosi, iar preotii le sfinteau cu agheasma si aruncarea crucii.

Profesor Ion Ghinoiu