x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sâmedru cu foc sacru, ofrande şi poveşti

0
Autor: Iulia Gorneanu 21 Oct 2011 - 21:00
Sâmedru cu foc sacru, ofrande şi poveşti


'Sunt doua babe, care umbla totdeauna cu cate un Fat-Frumos alaturi, si anume Baba Dochia si Baba Paraschiva, Baba Dochia cu San-Toader, iar Baba Paraschiva cu Sanmedru. Amandoi Feti-Frumosii acestia au cate noua cai. Lumea e cuprinsa si ferecata cu doua lanturi: lantul lui San-Petru si lantul lui Sant-Ion. Cand vine San-Toader cu caii sai, sparge lantul lui San-Petru, isi face drum si intra primavara, si nemijlocit vine dupa dansul si Baba Dochia, cu zile urate si ploioase. Cand vine San-Medru cu caii sai, sparge lantul lui Sant-Ion si intra iarna, si nemijlocit dupa dansa vine si Baba Paraschiva.' Simion Florea Marian, Sarbatorile la Romani (II)

La 26 si 27 octombrie, doua importante praznice crestin-ortodoxe ne indreapta pasii spre biserica: Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir si Sfantului Dimitrie cel Nou, patron al Bucurestiului, numit si Basarabov, dupa localitatea bulgara in care s-a nascut. Putini dintre noi ne mai amintim insa de sarbatoarea focului din satele bunicilor nostri, un adevarat Revelion asteptat de intreaga comunitate: Focul lui Samedru. Preluand numele si data calendaristica a Sfantului Dimitrie, 26 octombrie apare in Calendarul Popular drept Ziua lui Samedru. Stalp de hotar intre cele doua anotimpuri pastorale, in aceasta zi este celebrata moartea si renasterea lui Samedru, divinitate de origine indo-europeana, protectoare a tagmei pastorilor.

Se povesteste ca atunci cand pasarile calatoare sunt demult plecate, cand nu se mai vede pui de broasca pe afara, cand bruma ingalbeneste campul, iar vantul dezbraca padurea, Samedru primeste cheile anotimpurilor din mana lui Sangiorz. Apoi, fara sa stea prea mult pe ganduri, inchide vremea buna cu o cheie si cu cealalta deschide iarna, care cade ca un potop asupra lumii. Taranii spun ca Sangiorz si Samedru poarta cheile vremii la brau si ca au mare grija de ele ca nu cumva sa le fure cineva si sa se joace cu vremea cum ii place…

Mosii cei Mari
In Calendarul Popular al romanilor, sambata ce precede sarbatoarea Samedrului este conside­rata una dintre cele mai insemnate zile a mortilor si este cunoscuta sub numele de Mosii lui Samedru, Mosii de toamna sau Mosii cei Mari. Femeile impart colaci, grau fiert in lapte, mere, nuci si must. In unele locuri ofranda se numeste 'cununa roadelor' si se crede ca in ea sta sporul, bunastarea si puterea de a trece peste iarna. Acest obicei continua cultul arhaic al stramosilor, intalnit in mitologia mai multor popoare (la indieni – Pitarah, la romani – Manes si Lares, la nord-caucazieni – Narti, la polonezi – Dziady, la bielorusi si ucraineni – Dedy). Mosii sunt cei care fac legatura intre cer si pamant, sunt inteleptii mantuitori ai neamului.

Originea traca a cuvantul 'mos' atesta faptul ca avem de-a face cu un cult precrestin de cinstire a mortilor, de o importanta foarte speciala in calendarul popular, care ii rezerva peste nouasprezece zile pe parcursul unui an calendaristic. In aceste perioade se credea ca cerurile sunt deschise si ca sufletele mortilor vin acasa. Pentru a se intoarce de unde au plecat, oamenii le aduceau ofrande ri­tualice bogate in alimente si bautura. Obiceiul datului de pomana pentru cei plecati, prezent in toate comunitatile pana in ziua de azi, continua acest cult de cinstire a mortilor, a mosilor de neam, a marilor stramosi totemici.

Ziua Soroacelor, cu targuri si iarmaroace
Tot acum este perioada Targurilor de Samedru, a celor mai importante iarmaroace si serbari ale toamnei. Muzicantii se intrec in cantat, pentru ca este momentul cel mai bun sa se faca remarcati pentru viitoarele jocuri si nunti din rastimpul Caslegilor. In sate se pun la cale adevarate schimburi economice cu vecinii de hotar, se fac noi invoieli intre ciobani, se da socoteala pentru cele vechi… 'La Sangeorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii.' Este o 'Zi a Soroacelor' in care, respectand o veche regula nescrisa, cine a luat pe datorie, da inapoi de doua ori. In marile orase, unii chiriasi reinnoiau contractele cu proprietarii, altii, mai putin norocosi, paraseau vechile locuinte.

In Bucuresti, bunaoara, sunt descrise de cronicile vremii adevarate exoduri ce porneau din periferiile Capitalei, strabateau centrul si se indreptau spre alte locuri, tot marginase, unde traiul era mai ieftin. Pana la inceputul secolului trecut, Targurile si Mosii de Samedru se tineau in toate orasele din Romania.

Focul lu’ Samedru
In noaptea de 25 octombrie, pe un rug format din mai multe straturi de cetina se inalta un brad 'cat turla besericii de mare', apoi se aprinde ca o torta spre cer. 'Hai la focul de Samedru!' rasuna peste sat, iar oamenii se strang sa impli­neasca randuiala. Femeile impart pomeni de sufletul mortilor, copii alearga in jurul focului, barbatii arunca taciuni aprinsi peste gradini, intr-o straveche invocare solara a astrului ce se pregateste sa intre in iarna. Vine apoi 'Hora lui Samedru', poate ultimul joc de dinaintea Postului Craciunului. Se spune ca anul viitor va fi cu atat mai bogat, cu cat focul se va inalta mai aproape de cer.
Ceremonia urmeaza acelasi scenariu violent al mortii si renasterii unei divinitati imbatranite la sfarsit de an.

Daca in noaptea de 24 decembrie se arde un butuc, substitut al lui Craciun, zeu solar autohton a carui moarte si renastere era sarbatorita in apropierea solstitiului de iarna, in noaptea de Samedru este incinerat un brad, arborele sacru al romanilor, prezent in toate ri­tualurile de trecere. Cand focul se potoleste, copiii sar peste el pentru a fi paziti de boli tot anul, iar tinerii pentru a se casatori curand.
In unele sate se aprind focuri in crucile drumurilor, pe malul apelor, pe coamele dealurilor, in toate locurile in care ar putea salasui duhurile necurate. Asa se explica faptul ca, pe langa prive­ghiul ritualic despre care am vorbit, exista credinta ca la Samedru unii morti se pot preschimba in strigoi, moroi si varcolaci iar, in acest caz, interventia focului ca element purificator este obli­gatorie.

Oaia neagra, oaia alba
Fiind prag de anotimp pastoral si totodata, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, posibil inceput de An Nou dacic si celtic, de Samedru se fac prognoze asupra vremii, se prezice timpul in functie de comportamentul oilor.

In noaptea de 25 octombrie, ciobanul isi asterne cojocul in mijlocul stanei si asteapta sa vada ce oaie se asaza pe el. De se asaza o oaie alba e semn ca iarna va fi bogata in zapada si geroasa, in schimb, daca oaia e neagra, iarna va fi usoara si mai calduroasa ca de obicei. Ca sa fie sigur asupra vremii si a anotimpului, ciobanul urmareste cu atentie oile si in zorii urmatoarei zile. Daca, imediat dupa ce se va trezi, prima oaie o va lua spre sud, iarna va fi grea, insa de va porni spre nord iarna va fi blanda, iar primavara timpurie. Tot asa, si ultima oaie care va iesi prin strunga la muls in ziua de Samedru, vesteste cum va fi vremea. De data aceasta, oaia neagra va aduce zile intunecate iar cea alba, vreme cu Soare.

Citeşte mai multe despre:   calendarul romanilor

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de