Sânzienele – prilej de ritualuri

Sanzienele sau Dragaica, celebrate pe 24 iunie, reprezinta o sarbatoare ce ar avea la origine un cult roman pentru zeita Diana. Numele de San­zia­na, asa cum este cunoscuta sar­batoarea autohtona in special in Ar­deal, provine din "Sancta Diana", in timp ce in Muntenia si Oltenia se sar­ba­toreste Dragaica, dupa numele slav, informeaza Mediafax. Dupa unii spe­cialisti, sarbatoarea isi are origi­nea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soa­­relui, sanzienele fiind adesea re­pre­zentate de traci inlantuite intr-o hora.

Sarbatoarea Sanzienelor se mani­festa printr-o multime de ritualuri, menite sa asigure rodnicia lanurilor, fertilitatea femeilor maritate si ma­ri­tisul pentru fetele care isi pot vedea alesul in noaptea de Sanziene, dinspre ziua de 24 iunie. La baza acestor ritualuri stau micile flori galbene, numite sanziene, ce cresc in poieni si care sunt culese de fete, in muzica si chiuiturile flacailor, pentru a le im­pleti apoi in forma de cerc pentru fete si de cruce pentru baieti. Aceste cu­nuni se pun in casa, pe porti, la ferestre, pe suri, pe stupi si chiar in culturi, in credinta ca ele vor ocroti casa si gos­podaria, vor aduce noroc, sa­na­ta­te si belsug.

Fetele isi arunca aceste cununi pe un acoperis, cele care ra­man prinse prevestind mari­ti­sul apro­piat, sau peste vite: daca ni­me­reste una tanara, fata se va casatori cu un ta­nar, iar daca i se prinde cu­nu­na intr-una batrana, un om in varsta ii va fi alesul. Pentru a-si vedea sortitul, fetele dorm in noaptea de San­zie­ne cu un buchetel din aceste flori sub perna. De asemenea, daca le poar­ta in par sau la san, fetele si fe­meile ma­ritate vor deveni atra­gatoare si dra­gas­toase. Un alt obicei este alaiul Dra­gaicei – cea mai fru­moa­sa si mai cu­minte dintre fetele sa­tului, care colin­da alaturi de alte ti­nere imbracate in alb. La rascruci, fe­tele se opresc si fac o hora cantand. Se mai obis­nu­ies­te si ca fetele sa fie udate de flacai, care umbla prin sat din zorii zilei cu flori de sanziene la palarii.

De asemenea, exista o superstitie populara specifica acestei sarbatori, potrivit careia in ziua de Sanziene oamenii nu trebuie sa se imbaieze, deoarece vor spala fortele magice care ii inconjoara in aceasta zi. O alta superstitie spune ca indragostitii care fac impreuna baie in rau sau in mare de Sanziene se vor iubi toata viata. Noap­tea Sanzienelor este considera­ta a fi si momentul cel mai bun pentru culegerea plantelor de leac, dar si de descantec.

Practicile legate de cununa, aprin­derea unei torte de catre flacai, torta numita "faclia de Sanziene", alte carac­teristici specifice San­zienelor, ii indreptatesc pe etnologi si folcloristi sa considere aceasta sarbatoare drept una a Soarelui.