x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Timp ritual la început de an şi de calendar

0
Autor: Iulia Gorneanu 03 Ian 2012 - 21:00
Timp ritual la început de an şi de calendar


Iata-ne ajunsi la inceput de An Nou, atunci cand taranul spune ca "se aseaza vremurile". Si pentru ca vrem sa stim totul de la bun inceput, deschidem Gromovnicul, facem si desfacem calendare, privim cerul, numaram stelele-logostelele, intrebam zodiile, ne aliem cu apa, cu pamantul, cu focul... "Foc, focusoru’ meu/ eu te-oi invali,/ tu nu te invali,/ eu oi durmi,/ tu nu durmi,/ eu oi somna,/ tu nu somna,/ eu oi visa,/ tu nu visa./ Sa te faci laur, balaur,/ cu solzii de aur,/ sa te duci la ursitul meu/ si sa mi-l aduci:/ prin paduri fara sine,/ prin sate fara rusine (…)."

Este un timp ritual, un timp magic ce tine pana de Boboteaza, ziua in care se crede ca s-a facut lumea. Atunci cerurile se deschid, comorile ard, iar ingerul pazitor ii arata fetei de maritat cum ii va fi soarta. Sunt zile marcate de inceperea simbolica a lucrului, stand sub semnul observatiilor astronomice, al intocmirii calendarului meteorologic, al incercarii norocului. De Boboteaza, Cetele de Feciori se sparg, nu inainte de a organiza o ultima masa la casa gazdei, unde toti cei prezenti rup o bucata din colacul ritualic. Se colinda gazda, parintii spirituali ai feciorilor pe durata cetei, dupa care urmeaza un joc ce marcheaza sfarsitul petrecerii comune si totodata anularea atributiilor pe care ceata le-a avut in perioada dintre ani. Anul s-a innoit, timpul a fost revigorat prin alungarea fortelor haosului, iar la toata aceasta reimprospatare a lumii, contributia cetei colindatorilor a fost decisiva. Se incheie astfel, cu o petrecere de pomina, o perioada marcata de veselie, in timpul careia au fost ingaduite excesele de comportament. "Jocul betivului", practicat de unele Cete de Feciori din Tara Fagarasului in ziua de Boboteaza, este doar un exemplu ce aminteste de "betiile ritua­le", de acel "desfrau sacru", al sarbatorilor dionisiace legate de moarte si renastere, ca mod de a reactiona la crizele din viata divinitatii, a lumii si a omului.

Nici femeile nu se lasa mai prejos la inceput de An Nou. In ziua de Sant-Ion se organizeaza si ele in cete pentru a petrece. Obiceiul se numeste "Tontoroiul femeilor" sau "Iordanitul femeilor" si se pare ca este tot o relicva a cultului inchinat zeului Dionysios. In aceasta zi sunt abolite normele stricte ale satului traditional, femeile sunt considerate mai puternice decat barbatii, preluandu-le libertatea si comportamentul excesiv. Intr-o ceremonie speciala sunt pr­imite tinerele neveste in comunitatea femeilor maritate, dupa care isi aleg o gazda unde petrec pana in zori, dansand, cantand si band peste masura. Este vorba despre o reprezentare a unor vechi ritualuri feminine de initiere, care se regasesc si in alte momente de peste an. Sigur ca sarbatoarea crestina a influentat-o pe cea pagana, atat prin ceremoniile de celebrare a celor ce poarta numele Sfantului, cat si prin fixarea "Zilei moasei", Ioan Botezatorul fiind considerat patronul pruncilor. Se spune ca nasterea lui a fost vestita de inger, ca mai tarziu a fost pastor de capre, ca propovaduia pocainta si ii boteza in apele Iordanului pe cei care ii ascultau predicile. Cand unii oameni s-au grabit sa il considere Mesia, Sfantul Ioan Botezatorul le-a spus: "Sunt solul trimis sa pregatesc cale inaintea Lui".

In satele noastre ritualurile s-au amestecat, crestinismul a biruit in lege, iar obiceiurile pamantului au dainuit in fapte: "La Boboteaza afumam grajdurile cu tamaie, pan-ce sa dee Dumnezau roade in bucate. Apoi la Boboteaza, sara de agiun, doi coconi ai casi, o barbatu’ casi daca nu-s coconi, apoi cu colacu’ in mana si cu lumina aprinsa inconjura casa de trii ori si straga: Kir Alexa, Doamne, / Grau de primavara / si-n pod si-n camara". (Graiul Maramuresului, 1925).
Citeşte mai multe despre:   traditii

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de