x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tropaeum Traiani – o “Columnă a lui Traian de provincie”

1
Autor: Tudor Cires 28 Mai 2013 - 00:07
Tropaeum Traiani – o “Columnă a lui Traian de provincie”
Vezi galeria foto


28 mai 1977 s-a nimerit să fie o zi urâcioasă pentru localnicii din Adamclisi aduşi să îngroaşe numărul celor care asistau la inaugurarea monumentului reconstituit, Tropaeum Traiani. Pionieri şi militari, activişti şi cooperatori, împreună au aplaudat, sub ploaie, dezvelirea statuii din vârful a ceea ce turcii dobrogeni numiseră, până atunci, în necunoştinţă de cauză, Biserica Omului, Adam Clisi - o gramadă de pietre ascunsă sub stratul de pământ si praf. Cuplul Ceauşescu n-a lipsit de la cermonia menită să atragă atenţia asupra elementului daco-roman şi naţional dintr-o zonă geografică jinduită de vecinii slavi. Dictatorul fusese asigurat de istorici că originea monumentului se află în afara orcărui dubiu, mai ales după descoperirea, pe soclu, a inscrpţiei din care rezultă că monumentul a fost închinat “Zeului Marte - răzbunătorul” de către Nerva Traian August, împărat şi cezar, învingătorul germanilor şi dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oară tribun, pentru a VI-a oară împărat, pentru a V-a oară consul, părintele patriei.”
Construit în cinstea împaratului Traian, în anii 106-109, ca omagiu pentru înfrângerea coaliţiei formată din geto-daci, buri şi sarmaţi, în urma luptelor purtate de romani cu aceştia, în anul 102, Tropaeum Traiani este considerat a fi o “Columnă a lui Traian de provincie”. El avea, la origine, 39 m înălţime şi o formă circulară cu un diametru de 38 m; nucleul era îmbrăcat în blocuri de piatră care se continuau cu un rând de 54 de metope (din care s-au păstrat numai 49) sculptate în basorelief cu scene din timpul luptelor. Deasupra metopelor se afla o friză cu 26 de creneluri (din care s-au păstrat 23) sculptate şi ele în basorelief, alcătuind coronamentul nucleului circular. Deasupra nucleului, se înălţa un acoperiş tronconic îmbrăcat în solzi de piatră precum şi un soclu hexagonal înalt de 6 m, care susţinea “trofeul” propriu-zis, adică un trunchi îmbrăcat în armura clasică, cu armele de luptă, având la picioare arme şi prizonieri.
Ansamblul monumentului mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereţi se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldaţi romani căzuţi probabil în lupta de la Adamclisi şi un mausoleu cu trei ziduri concentrice în care se pare că a fost înmormântat comandantul (praefectus castrorum), care, cu preţul vieţii, a decis victoria din anul 102.
Cetatea, construită în acelaşi timp cu monumentul comemorativ era locuită de familiile veteranilor care participaseră la razboaiele dacice şi care au fost colonizaţi aici. Oraşul ajunsese la rangul de «municipium», pe vremea împăratului Septimiu Sever (193-211) dar neputând rezista atacurilor avarilor (587d.H) a fost părăsit şi a dispărut de pe scena istoriei, după o existenţă de peste cinci secole.
Aşa cum arată, într-un studiu, istoricii Ghiorghe Papuc şi Vitalie Bodolică, asemănător ca structură cu monumentul de la Adamclisi este cel din localitatea La Turbie, din vremea lui Augustus; monumentul se află în Alpii Maritimi, pe drumul dintre Nice şi Monaco. La Turbie prezintă o mare asemănare a liniilor arhitecturale de contur, lipsindu‐i doar stereobatul cu trepte din imaginea de profil a ansamblului.
Istoria recenta a monumentului de la Adamclisi a cunoscut şi încercări de demitizare. Crecetătorul Vasile Rudan a adunat dovezi cu ajutorul cărora vrea să demonstreze că monumentul nu e de origine romană. El spune că unele documente secrete existente la Vatican probează că monumentul din Dobrogea nu este roman, ci datează dintr-o epocă anterioară şi că, în epocă, acest adevăr trebuia ascuns întrucât Ceauşescu însuşi semnase în cartea de onoare.
După cum ne-a informat directorul Muzeului de Arheologie din Adamclisi, Gabriel Custurea, cercetările arheologice în zona monumentului continuă, în fiecare vară. Traopaeum Traiani face parte dintr-un proiect european pe 2 ani derulat cu CJ Constanţa şi care ar trebui să se soldeze cu repararea infrastructurii de acces la monument (2 km), amenajarea parcului din jur, aducţiunea de lumină şi de apă, reabilitarea monumentului din beton. Directorul instituţiei de cultură ni s-a plâns de mentalitatea vizitatorilor care ocolesc muzeul din Adamclisi unde se află majoritatea pieselor originale ale Trofeului. “Cei care vin se fotografiază cu monumentul şi pleacă; alţii, scormonesc cu detectoarele prin jur...au fost şi bulgari implicaţi în acţiuni ilegale...Pentru noi, cea mai de preţ este, însă, comoara muncii noastre, prin care păstrăm valoare istoriei de peste 2000 de ani a românilor”.
 
Citeşte mai multe despre:   calendar,   istorie,   adamclisi

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de