Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Alba Iulia e sărbătoare mare azi, e ziua sfântă a neamului nostru întreg. Din desişurile munţilor, de pe Mureş şi Olt, de pe Târnave şi Someş, de pe Crişuri şi dimn Banat, se scurg spre cetatea istorică valuri-valuri de oameni liberi, ca într-un singur glas să spuie lumii întregi durerile trecutului şi într-o ultimă pornire să scuture jugul secular. Arhierei, preoţi, învăţători, toţi ştiutorii de carte, ţărani, bătrâni şi tineri, se adună azi acolo să desăvârşească visul marelui Voievod Mihai: Unirea tuturor Românilor din ţările surori, care să fie „baştele şi apărătură a toată creştinătatea”.
În sunetul clopotelor mitropoliei întemeiată de marele Mihai în Alba Iulia, se încheie astăzi marele act istoric al neamului întreg, în vreme ce aci la noi, tot azi, cetatea lui Bucur primeşte cu braţele deschise pe marii luptători ai libertăţii şi creatori ai idealului nostru sfânt.
Potopul tiraniei s-a scurs şi pe deasupra pământului românesc scânteiază razele soarelui unirii veşnice. De la Tisa pân’ la Nistru stăpâneşte o singură gândire, milioane de suflete se înveselesc la glasul măreţei vremi; de azi suntem un singur neam sub sceptrul Domnului român.
Vremea suspinelor a trecut. Pe feţele Românilor arse de trudă şi durere vibrează astăzi înflăcărarea unui trai mai bun şi dorul de a fi un suflet şi o credinţă.
Cuvine-se să ne închinăm în faţa altarului sfânt al Unirii, rugând pe Atotputernicul să ne protege şi de aici înainte întru împlinirea fericirii noastre.
Gândul nostru se îndreaptă spre eroii de la Jiu, Olt, Argeş, Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, care cu sângele lor au sfinţit măreţul botez al neamului, şi spre cei de la Marna, Verdun , Ypres, Piave, Monastir şi Prilop, care ne-au ajutat în lupta pentru libertate.
Trimitem salutul nostru frăţesc celor din Alba Iulia şi Cernăuţi, adunaţi ca să cimenteze înfrăţirea şi unitatea noastră într-o Românie Mare!
După doi ani de grea cumpănă, în curgerea cărora însăşi fiinţa Regatului român părea ameninţată, astăzi adoraţii Suverani intră în vechea Capitală a unui Regat mult mai mare şi mai voinic, a României mari.
Suveranii vin în fruntea vitezelor oşti şi însoţiţi de bravii noştri aliaţi, care ne-au păstrat credinţa cum şi noi le-am păstrat-o lor chiar în cele mai grele restrişti.
De la Tisa şi până la Nistru, de la Carpaţii nordici până la Dunăre şi peste malurile ei, toată Românimea e astăzi cu gândul îndreptat spre Tronul Regelui Ferdinand întâi, trainic întemeiat pe vechile Tronuri ale lui Ştefan şi Mihai; şi toate suflarea românească striga într-un glas:
Trăiască suveranii României mari!
„Universul”, 19 noiembrie/2 decembrie 1918
