x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Basarabenii, ultimii la despăgubiri

0
Autor: Andreea Tudorica Ovidiu Ciutescu 28 Iun 2007 - 00:00
Basarabenii, ultimii la despăgubiri Karina Knapek/


Un muzeu al figurilor din ceară ii evocă la Chişinău pe cei "trei mari" - Churchill, Roosevelt şi Stalin - care au parafat la Yalta raptul prin care Basarabia şi Bucovina au fost smulse din trupul ţării. Cei alungaţi peste Prut de urgia războiului se luptă acum să-şi recapete averile după o lege confuză şi prost aplicată de autorităţile din Romănia. Peste 16.000 de familii de basarabeni speră in dreptate.




Autorităţile din Romănia trebuie să soluţioneze pănă la sfărşitul anului 2009 peste 16.600 de cereri de despăgubire ale refugiaţilor din Basarabia, ale căror case şi terenuri au fost sechestrate, reţinute sau rămase ca urmare a inceperii războiului şi a aplicării Tratatului de pace intre Romănia şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Despăgubirile pe care statul va trebui să le achite cetăţenilor romăni pentru bunurile din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa sunt estimate la căteva miliarde de euro.


Potrivit Legii 290/2003, despăgubirile individuale vor fi plătite eşalonat, pe parcursul a doi ani consecutiv pentru achitarea tuturor dumelor solicitate, fiind necesar un interval de cinci ani. Despăgubirile se acordă in natură, in limita disponibilităţilor, din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, sau in bani. Din cele 16.600 de dosare inregistrate la nivelul intregii ţării au fost soluţionate doar 16%, restul fiind in lucru. Acest lucru se intămplă şi pentru că la nivelul prefecturilor s-a luat decizia ca intăi să se rezolve dosarele privind legile fondului funciar şi apoi cele din Legea 290/2003, pentru a evalua căt teren disponibil mai este pentru restituirile in natură din fiecare judeţ. In cazul in care pentru basarabenii care solicită despăgubiri in natură nu mai este teren disponibil, aceştia vor primi bani in funcţie de suprafaţa pe care a deţinut-o fiecare in Basarabia.


ALAMBICAT. Intărzierea sau incetineala cu care se soluţionează dosarele se datorează şi din cauză că mare parte din solicitanţi a venit cu proba "cu martori". Adică in lipsa actelor care au fost lăsate in goana din calea războiul sau au fost pierdute, solicitanţii pot aduce doi martori credibili pentru a demonstra proprietatea pe care au avut-o. Procedura pare simplă, dar este destul de alambicată: pe lăngă cei doi martori (care la vremea respectivă trebuie să fi avut minimum 14 ani), trebuie făcută dovada că măcar ai incercat să obţii de la autorităţile din Republica Moldova sau Ucraina o dovadă a existenţei proprietăţii pentru care soliciţi despăgubiri. Or, in multe cazuri se reclamă faptul că arhivele celor două ţări nu mai deţin astfel de acte şi dosare şi nu pot elibera copii doveditoare pentru cetăţenii romăni care solicită despăgubiri. Unii prefecţi din Romănia au reclamat chiar o slabă colaborare cu autorităţile moldoveneşti sau ucrainene in această privinţă. Prefectura din Braşov, ca şi cea din Vălcea, a preferat in multe cazuri să solicite personal autorităţilor din cele două ţări să elibereze acte doveditoare pentru mai mulţi solicitanţi deodată. Această soluţie s-a preferat in cazul in care solicitanţii erau bătrăni şi nu aveau rude care se puteau ocupa de obţinerea "hărţoagelor" necesare, iar deplasarea lor in ţări străine era aproape imposibilă. "E foarte dificil de găsit astfel de martori credibili. Şi trebuie să faci şi dovada că ai solicitat autorităţilor din Republica Moldova sau Ucraina şi că n-ai primit răspuns. Majoritatea celor care au depus dosare a venit cu proba martorilor. Care este o probă, fără doar şi poate, discutabilă. Am soluţionat mare parte din ele şi am rămas cu cele in care este vorba despre suprafeţe mari de teren", spune prefectul de Galaţi, Mihai Capră.

Cele mai serioase probleme sunt cele de constatare a credibilităţii martorilor. In Vălcea, de exemplu, prefectul Anuţa Handolescu povesteşte de nişte cazuri in care au fost aduşi ca martori oameni care in anii ’40 nu aveau mai mult de 3 ani. "Păi, ce să-mi spună ei? Le-am respins dosarele, dar au contestat şi au căştigat in instanţă. Şi iar au ajuns dosarele la noi." Prefectul de Vălcea spune că legea este ambiguă şi nu precizează criterii clare in ceea ce priveşte martorii din aceste dosare de despăgubiri.


DESPĂGUBIRI. Potrivit actului normativ care reglementează procedurile de despăgubire a refugiaţilor basarabeni, aceştia vor primi terenuri similare in judeţele in care locuiesc in prezent, conform Legii fondului funciar 18/1991, sau vor primi despăgubiri ori compensaţii, calculate pentru fiecare hectar de teren la valoarea de circulaţie comunicate de primării, in cazul in care despăgubirea nu poate fi acordată in natură. Dar totalul suprafeţei de teren calculat să depăşească 50 de hectare de teren agricol şi 10 hectare de teren forestier. Prefectul de Galaţi susţine că intre Legea funciară privind romănii deposedaţi de terenuri şi cea privindu-i pe basarabeni există o flagrantă neconcordanţă. "La pămănturi, legea prevede că prioritate este restituirea in natură, şi dacă nu este posibil, să-i dăm bani. Dar aceeaşi prevedere privind restituirea in natură sau echivalentul in bani se află şi in Legea funciară romănească. Considerăm că este normal ca un cetăţean romăn care a fost deposedat de teren, indiferent că este vorba despre terenul din Basarabia sau din Bărăgan, el trebuie să primească aceeaşi sumă de bani echivalentă in condiţiile aferente. Numai că, potrivit calculelor, după metodologia legilor funciare, constatăm că un romăn care a pierdut teren in Romănia primeşte 16,5 milioane pe hectar, iar pentru un teren din Basarabia se ajunge la 85 de milioane. Pentru că sunt metodologii de calcul diferite. Cei de la Finanţe au spus că situaţia trebuie rectificată, pentru că diferenţa este foarte mare şi nu se poate aşa." Prefectul de Galaţi rămăne la teoria restituirii in natură. Dar, "ca să fac treaba asta, trebuie să termin intăi cu aplicarea Legii 247 şi suntem in discuţii cu ADS ca să ne pună la dispoziţie teren pentru a da la oameni. Din ianuarie am depus documentaţia la ADS şi nu am primit răspuns la ea. Pănă nu termin cu 247/2005 privind reforma in domeniul proprietăţilor, nu mă pot apuca de Legea 290/2003."


NU E PĂMĂNT. Pănă la data de 1 august, toate persoanele care au depus cereri de despăgubiri trebuie să-şi completeze dosarele. In caz contrar, dosarele incomplete vor fi respinse, iar solicitanţii vor putea apela doar la instanţele judecătoreşti pentru a primi despăgubiri pentru proprietăţi pe care ei sau familia lor le-au avut in Basarabia. Sibiul este unul din cele trei judeţe (mai sunt Caraş-Severin şi Vaslui) in care nu s-a soluţionat nici un dosar. Prefectura sibiană are in lucru toate cele 306 dosare inregistrate pănă in prezent. Prefectul Ion Ariton justifică această situaţie prin faptul că nici unul din cele 306 dosare nu este complet din punctul de vedere al actelor doveditoare aduse de solicitanţi. "In ceea ce priveşte cererile al căror obiect priveşte atăt construcţii, căt şi terenuri agricole, in cazul in care dosarele vor fi complete, acestea nu pot fi soluţionate decăt după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate in baza legilor fondului funciar, iar acest proces, la nivelul judeţului Sibiu, este incă in derulare. Mai mult, prin adresele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii s-a subliniat că atribuirea in natură a terenurilor pentru care se solicită despăgubiri in baza Legii 290/2003 nu reprezintă o opţiune a beneficiarilor, ci se face in funcţie de disponibil de teren aflat la dispoziţia unităţii teritorial-administrative, respectiv rezerva locală care reprezintă diferenţa rămasă după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate in baza legilor fondului funciar", se arată intr-un comunicat al prefectului de Sibiu. Acesta precizează in acelaşi comunicat că in prezent nu se cunoaşte disponibilul de teren din judeţ ce va rămăne după finalizarea procesului de restituire in baza legilor fondului funciar şi astfel nu se pot soluţiona cererile prin care se solicită despăgubiri pentru basarabeni.


NEINCREDERE. Mulţi dintre basarabenii din Romănia care au depus cereri de despăgubiri şi actele doveditoare şi-au cam luat găndul de la primirea vreunui leu sau hectar de pămănt. Ei reclamă birocraţia, incetineala cu care se iau in discuţie dosarele la comisiile locale de evaluare, costuri mari şi drumuri pănă in Ucraina sau in Republica Moldova, unde cu greu mai pot face rost de hărtiile de care au nevoie. "Noi l-am moştenit pe K.A. Mimi. In fapt, răposata mea soţie, Olga Zaica, l-a moştenit. Nu ne aşteptam să luăm ceva. Incă nu e rezolvat nimic. Sper ca aceşti bani să le facă viaţa mai dulce copiilor noştri. Dar mai e mult pănă văd eu că statul deschide punguliţa şi pentru noi", spune Mihail Gherghina. Nea Arcade din Fundata, refugiat din Basarabia pe cănd era copil, deşi om in putere, s-a săturat de drumuri făcute la Slobozia, la Prefectură pentru a intreba in ce situaţie se află dosarul său. I-a venit să dea cu basca de pămănt cănd a aflat că a fost programat intr-o nouă audienţă in ianuarie 2008. "Legea aia cu despăgubirile nici pănă acum nu a fost pusă in aplicare. Şi cred că o să mai dureze mulţi ani pănă o să o pună in aplicare. M-a planificat in ianuarie la o discuţie. Am ajuns la concluzia că Guvernul nu are bani să dea aceste despăgubiri. Iar teren nu au de unde să-mi dea, pentru că tot ce a fost in plus s-a impărţit. Cănd am fost la Primărie şi am deschis discuţia, unul de acolo a sărit: «Perieţi (comuna de care aparţine satul Fundata din Ialomiţa - n.r.) nu are pămănt»", spune nea Arcade. Ilie Frunză, consătean cu nea Arcade, refugiat din Cernăuţi, nici nu a incercat să-şi depună dosarul. E sigur că autorităţile romăne nu au bani pentru a-i despăgubi pe basarabeni. "De unde să ne dea bani? Au ei bani? Au ei pămănturi? Păi, mie ar trebui să-mi dea miliarde pentru proprietăţile pe care le-a avut tata la Cernăuţi. De unde să ni-i dea? Dă-i incolo…" Valerie Nemţeanu, deportat in 1944, este pesimist in ceea ce priveşte despăgubirea care i s-ar cuveni. "Eiiiiiii. Asta cu banii ca despăgubire e cusută cu aţă albă. Oricum, nu cred io că ne vor mai da nouă ceva. Poate că vor fi nişte bani, dar nu ii văd să ne dea cu miliardele de lei vechi inapoi. Că doar nu sunt proşti să dea la săraci." Unii, puţini ce-i drept, sunt mai optimişti. Mihăiţă Ianovski din Piteşti "este pe fir", cum s-ar spune. "Am pus un avocat să se ocupe de aceste acte. Noi mai avem o rudă la Arad, cu care vom impărţi dacă avem de luat ceva. Ştiu că trebuie să ne despăgubească pentru 216 hectare de teren, conacul cu 18 camere de la Vadul lui Vodă, tractoare, eleşteu de peşte, animale etc. Sper să dea aceşti bani şi să-i fac bunicului Leonte bătrăneţea mai uşoară." Una peste alta, povestea cu retrocedările şi despăgubirile pentru basarabenii refugiaţi in anii ’40 rămăne o mare nebuloasă. Una pe care statul romăn este obligat să o rezolve, dar pe care nu o poate gestiona aşa cum ar trebui.

Citeşte mai multe despre:   pană,   legea,   teren,   bani,   caravana jurnalul 2007,   dosarele,   natura,   despăgubiri,   desp

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de