x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ortodoxia, după comunism

0
Autor: Tudor Cires Simona Lazar 30 Aug 2007 - 00:00
Ortodoxia, după comunism Marin Raica/


Cele două mitropolii ortodoxe din Basarabia - una aflată sub pulpana Patriarhiei Moscovei, cealaltă pendinte de Patriarhia Romănă - se revendică din aceeaşi rădăcină. Doar că fiecare dintre ele porneşte de la un moment diferit al istoriei, astfel incăt interpretarea faptelor istoricr????? să le fie convenabilă.
• Cititi si: Mitropolia Basarabiei, o istorie seculară



"Obărşia Mitropoliei Chişinăului şi a Intregii Moldove e de la Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, din 1812-1813, cănd el, aflăndu-se in jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei, a condus această biserică." Secretarul Mitropoliei, Pr. Vadim Cheibaş, ne vorbeşte despre acest moment, care coincide cu cedarea Basarabiei Imperiului Ţarist, prin Pacea de la Bucureşti.


Naşterea Mitropoliei Moldovei "noi o socotim o dată cu stăpănirea eleziastică a Mitropolitului Gavriil, care este inmormăntat la Mănăstirea Căpriana" ne spune pr. V. Cheibaş. Tot el a avut ideea construcţiei clădirii Catedralei Mitropolitane (care, pe vremea sovieticilor, a fost transformată in muzeu de artă). In perioada prigoanei comuniste, viaţa bisericească din Basarabia s-a diminuat mult. Din 98 de mănăstiri a rămas una singură, Japca. "Nu ştim de ce a supravieţuit. Probabil trebuia să rămănă undeva o sămănţă de credinţă." Din 1.040 de biserici au mai rămas să fiinţeze aproximativ 170. "S-a distrus masiv, s-a dărămat. Frumoasa clopotniţă a Catedralei Mitropolitane a fost distrusă, printr-o explozie, intr-o noapte, in anii ’60. Puţinele biserici şi puţinii preoţi care au rămas s-au aflat in toată această perioadă sub jurisdicţia Patriarhiei Moscovei."


SFINŢI LOCALI. Ne aflăm la Chişinău, in sediul cel nou al Mitropoliei, şi vorbim despre sfinţii locali care ocrotesc Moldova. "Sunt sfinţii «clasici» ai Moldovei, şi din stănga, şi din dreapta Prutului. Avem chiar o icoană a Sfinţilor Moldovei care a fost pictată in 2006, sfinţită şi instalată intr-un chivot din Catedrala Mitropolitană." Intre aceşti sfinţi: Ştefan cel Mare şi Sfănt, Mitropolitul Dosoftei, Cuvioasa Parascheva, Cuvioasa Teodora de la Sihla, Sfăntul Ioan cel Nou de la Suceava. Printre părticelele de moaşte din Basarabia se află şi cele ale sfinţilor de la Niculiţel, primite in dar de la Arhiepiscopul Tomisului sau măna dreaptă a Sfăntului Antipa Atonitul (sau Antipa Romănul). De la Pr. Vadim Cheibaş aflăm că se intocmesc documentele de canonizare "pentru eventuali sfinţi şi mucenici care au pătimit ca urmare a prigoanei totalitare, atăt in stănga Nistrului, căt şi in dreapta lui, o seamă de preoţi şi slujitori care au murit in temniţe. Prin serviciul securitate şi informaţii al R. Moldova am expediat o scrisoare cerănd referinţe despre cei care au pătimit şi care, pănă in ultima instanţă, nu s-au dezis de credinţa lor in Hristos." Nu s-a primit insă un răspuns concludent, "spunăndu-ni-se că, in continuare, aceste informaţii se află la secret".


INVĂŢĂMĂNTUL TEOLOGIC. Actualul Mitropolit al Moldovei, Vladimir, ocupă această funcţie din 1989. In perioada arhieriei sale s-au reactivat sau construit aproximativ 50 de mănăstiri şi schituri, au fost reinfiinţate 1.200 de parohii, iar numărul preoţilor hirotoniţi a ajuns la 1.030. "Nu a fost foarte uşor, pentru că vestitul seminar interbelic de la Chişinău - celebru prin Nichifor Crainic, prin Gala Galaction - se desfiinţase. Personalităţile se dezvoltă in jurul unor şcoli teologice, or, in timpul prigoanei comuniste au dispărut şi cadrele didactice, şi personalităţile care să fie un exemplu. S-a rupt continuitatea şcolilor noastre teologice. Acum nu avem un corp didactic care să intrunească toate condiţiile necesare - cadre cu doctorate in teologie etc. Bineinţeles, majoritatea lectorilor din şcolile noastre teologice şi-a făcut studiile in Romănia, la Bucureşti, la Sibiu, la Iaşi, mai puţin in Rusia. De acum inainte se vor orienta spre Rusia, pentru că e foarte complicat să se mai obţină viză de studii in Romănia."


BISERICA ŞI NOII COMUNIŞTI. "Atunci cănd la guvernare a venit Partidul Comunist, noi, biserica, ne-am inspăimăntat, deoarece simpatizam curentul democratic", ne spune Pr. Vadim Cheibaş. "Insă in prima fază, preşedintele Voronin a venit intr-o audienţă la mitropolit. Şi nu i-a spus decăt că maică-sa i-ar fi zis următorul lucru: «Bre, băiete, dacă ai să faci rău bisericii, să ştii că n-o să te mai recunosc de fecior!». Asta i-a spus mitropolitului şi mai mult n-a comentat. După care a inceput rapid construcţia acestui sediu, pentru că pănă atunci Mitropolia Moldovei se găsea intr-o clădire modestă, lăngă puşcărie. Apoi preşedintele a inceput să facă vizite frecvente la mănăstiri, să aducă şi contribuţii financiare. După aceea a ales ca prioritate Mănăstirea Căpriana." Mai vorbim de tele şi radiomaratoane, unde s-au străns zeci de milioane de lei moldoveneşti. "Banii vin din credinţă, dar este şi un merit al unei persoane care a reuşit să convingă. Bine, forţat sau benevol, cineva a dat banii aceştia..." Nu ştim insă ce răspuns ar da azi Mitropolia Moldovei, după intălnirea de la 10 iulie a preoţilor cu Voronin, cănd s-a stabilit şi "preţul" pentru tot acest maraton al reconstrucţiilor: sprijinul, din amvon, la viitoarele alegeri!...


SOLUŢIE
"In ce priveşte disputele care există intre cele două mitropolii, eu sunt de părere că e bine să rămănă totul in status quo. Să nu mai existe treceri de la o mitropolie la alta. Fiecare să rămănă cu ce are acum: parohii, biserici"
Pr. Vadim Cheibaş


Dialoguri

Mitropolia Moldovei (şi Pa-triarhia Rusă) se pare că doreşte un dialog in ce priveşte reconcilierea celor două mitropolii din Basarabia. "E un dialog care nu prea funcţionează. Partea rusească vrea, dar se tărăgănează", ne zice părintele Vadim Cheibaş. "Pentru că există deja o entitate religioasă subordonată canonic Patriarhiei Romăne, noi zicem că e bine să rămănă in continuare aşa. Mitropolia Moldovei e autonomă faţă de Patriarhia Rusă, depindem numai prin participarea la Sinoade şi primirea Sfăntului Mir." O idee care se văntură prin R. Moldova, mai ales după moartea Patriarhului Teoctist: cele două mitropolii să devină autonome de patriarhiile lor şi... apoi să se unească.
Citeşte mai multe despre:   vadim,   caravana jurnalul 2007,   moldovei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de