x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Caravana Jurnalul 2007 Ostaşii limbii romăne

Ostaşii limbii romăne

de Irina Munteanu    |    Ilarion Tiu    |    18 Iul 2007   •   00:00
Ostaşii limbii romăne
Sursa foto: Marin Raica/

Am intălnit in Republica Moldova tineri care se simt cetăţeni ai lumii mai mult decăt moldoveni. Dar am cunoscut şi oameni in vărstă, visători care luptă pentru fiecare literă latină, pentru fiecare simbol care vorbeşte despre romănism.

Am intălnit in Republica Moldova tineri care se simt cetăţeni ai lumii mai mult decăt moldoveni. Dar am cunoscut şi oameni in vărstă, visători care luptă pentru fiecare literă latină, pentru fiecare simbol care vorbeşte despre romănism.

In Republica Moldova nu s-a organizat incă un concurs "Mari Moldoveni", insă aproape sigur finala s-ar da intre Ştefan cel Mare şi Alexe Mateevici. De ce Mateevici? Pentru că autorul "Limbii noastre" se bucură de mare cinste printre moldovenii de la est de Prut şi datorită faptului că in perioada sovietică era studiat in şcoli mai mult decăt alţi autori, pentru că avusese legături cu Rusia. Făcuse seminarul teologic la Odessa, iar după intoarcerea la Chişinău iniţiase legături cu oamenii de cultură ruşi din reşedinţa Basarabiei ţariste.

MUZEUL MATEEVICI. In satul Zaim din Raionul Căuşeni, in aceeaşi clădire in care a copilărit Alexe Mateevici, funcţionează "Casa-muzeu Alexe Mateevici", condusă de profesorul Ion Găină. El se numără printre iniţiatorii muzeului: "Am venit aici in 1984 ca profesor de limbă moldovenească. Atunci, lumea in sat nici nu vorbea despre Mateevici. Căţiva intelectuali ştiau că a trăit aici. A trebuit să fac un teatru poetic ca să readuc opera lui Mateevici in conştiinţa localnicilor." Opera lui Mateevici se cunoştea intr-un volumaş foarte mic, in care erau adunate poeziile permise, pentru că aveau un mesaj social. E vorba de "Eu cănt" ("Eu cănt pe-acei ce-n jug şi chin / Pe-a lor spinare ţara ţin,/ Cari in robie şi necaz/ Voinici, puternici au rămas!") sau "Ţăranii". Şi "Limba noastră" era cunoscută, dar unele strofe erau omise, deoarece făceau referire la răul Nistru ca graniţă a romănităţii: "Puteam face şi noi căt ne permitea ideologia!". Din 1984, cănd a debutat teatrul poetic, profesorul Găină a muncit continuu la proiectul realizării unui muzeu, timp de patru ani. "Nu aveam cum să spunem că doream să facem o instituţie dedicată marelui poet, aşa că am propus autorităţilor locale să infiinţăm un muzeu istorico-etnografic al localităţii, in care am pus diferite compartimente: istoria de luptă şi de muncă a satului, un colţ de etnografia patriei sovietice. Am instalat şi un mic compartiment Mateevici - pe un perete au fost aranjate şi căteva imagini cu poetul." Era primul pas. Astfel casa a putut fi restaurată. "Norocul nostru a fost că Gorbaciov a iniţiat Perestroika, putănd vorbi deschis despre un vestigiu dedicat lui Mateevici. Nu a fost uşor nici atunci. Cănd s-a inaugurat muzeul, la 26 martie 1988 (ziua de naştere a poetului), tot scenariul era controlat de Comitetul Raional de Partid. Am prins curaj, iar la finele sărbătorii am cerut să ridicăm şi un monument. Asta era o faptă de eroism atunci, să spui că vei ridica şi un monument. La inceput am pus o piatră in faţa casei, apoi, in 1989, s-a ridicat statuia care este aici şi astăzi."

IMPOTRIVA "MAŞINII" SOVIETICE. La căţiva kilometri de Zaim, la Căuşeni, am stat de vorbă cu Valeriu Ostaş, directorul Casei Limbii Romăne (CLR). "Ca inspector de legislaţie lingvistică in Direcţia de invăţămănt i-am constrăns pe directorii ruşi din şcoli şi licee să semneze că susţin ideea inaugurării acestei instituţii", povesteşte Ostaş. El spune că scopul organizaţiei nonguvernamentale pe care o conduce este "promovarea valorilor romănismului", iar obiectivul ei de viitor este să militeze pentru "unirea cu ţara şi neamul din care facem parte". In Căuşeni, Casa Limbii Romăne s-a deschis la 31 august 2001 şi a beneficiat de ajutorul Prefecturii şi al Consiliului Raional. Şi Primăria ii ajută, de exemplu, le plăteşte telefonul. In schimb, are uneori mici pretenţii. "Ar fi vrut să sărbătorească ziua de 9 mai aici, la CLR, dar m-am opus. Noi fiecare centimetru din conştiinţa oamenilor de aici il căştigăm cu mari sacrificii. Cum să facem festivitate de ziua eroilor sovietici? Vă spun, maşina securităţii sovitice incă nu este oprită in Basarabia."

INFRĂŢIRI. In Raionul Căuşeni, vorbitorii de limbă romănă reprezintă 75% din populaţie. Dintre aceştia, frecventează acest ONG 25%. Ostaş spune că există "mulţi romăni basarabeni care sunt buni patrioţi, dar nu cunosc istoria romănilor". Pentru ei speră să iniţieze un curs cu sprijinul Ambasadei Romăne. Aceeaşi ambasadă a ajutat la dotarea bibliotecii de care dispune Casa. "Eu nu fac o distincţie intre instituţiile romăneşti din Basarabia şi cele din ţară. Sunt oameni conştienţi că noi aparţinem Romăniei", crede el.

Domnul Ostaş organizează şi excursii cu elevi in diverse oraşe din Romănia. El crede că decăt o acţiune ca "Podul de flori" este mai eficient ca instituţii similare din Republica Moldova şi din Romănia să se infrăţească: "In anii renaşterii naţionale, cănd s-a produs «Podul de flori», totul a fost un sentimentalism gol". Prin concursul CLR s-a infrăţit Primăria Căuşeni cu Primăria Flămănzi; de asemenea, CLR se află in relaţii foarte bune cu Asociaţia "Pro Basarabia şi Bucovina" de la Constanţa, de la care a primit donaţii de carte.

ŢEL SPIRITUAL. Domnul Ostaş e un visător şi admite el insuşi acest lucru: "Acum căţiva ani vorbisem cu un neam care era plecat la muncă in Spania să imi găsească şi mie acolo ceva de lucru, dar cănd m-a sunat el, eu tocmai primisem vestea că deschidem şi aici Casa Limbii Romăne, după Chişinău şi Ungheni, aşa că am lăsat baltă Spania. Acolo ar fi urmat să lucrez in construcţii". Salariul lui de profesor de limba romănă este mic, iar la CLR activează "pe bază de entuziasm". Lipsa lui de pragmatism merge şi mai departe. La acest ONG s-au organizat la un moment dat cursuri de limba romănă pentru alolingvi, adică ruşi, ucraineni, găgăuzi. Valeriu Ostaş a decis insă să nu mai ţină aceste cursuri: "Am abandonat, pentru că am observat un scop personal, şi nu unul comun, ce ţine de integrarea in societate. Am văzut că pe cei care veneau ii interesa să-şi deschidă afaceri peste Prut şi să-şi ia cetăţenia romănă, nu-i interesa un ţel spiritual. Le-am spus că nu pot să susţin atare intenţii şi de aceea trebuie să depună singuri efortul, mai ales că incă din clasa a cincea toţi au posibilitatea să inveţe limba romănă la şcoală".

Cu voie de la Gorbaciov

"Norocul nostru a fost că Gorbaciov a iniţiat Perestroika, putănd vorbi deschis depre un vestigiu dedicat lui Mateevici, la Zaim. Nu a fost uşor nici atunci. Cănd s-a inaugurat muzeul, la 26 martie 1988 (ziua de naştere a poetului),tot scenariul era controlat de Comitetul Raional de Partid"

Ion Găină,professor

"Altar cultural"

Anual, in perioada 16-30 martie, in Republica Moldova se desfăşoară "Zilele Naţionale Mateevici". Cele mai importante manifestaţii se organizează la Zaim, unde au loc concursuri literare şi conferinţe ştiinţifice. Deseori participă şi oameni de cultură din Romănia, in special de la Iaşi. Profesorul Ion Găină a amenajat la Zaim un fel de "altar cultural", unde a adus pămănt de la locurile de veci ale marilor scriitori ai literaturii romăne: Alexe Mateevici, Mihai Eminescu, George Călinescu, Mihail Sadoveanu, George Coşbuc, Ion Creangă, Marin Preda, Ion Luca Caragiale, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu. De căte ori are ocazia, Ion Găină aprinde lumănări in amintirea acestor scriitori, dorind să ţină vie flacăra romănismului intr-o ţară in care conducătorii actuali susţin că poporul pe care-l guvernează este "moldovenesc".

×
Subiecte în articol: romăne caravana jurnalul 2007 mateevici