x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Castelul Corvinilor, de 600 de ani

0
Autor: Monalise Hihn 25 Mar 2010 - 00:00
Castelul Corvinilor, de 600 de ani
Vezi galeria foto


miscarearezistenta.jpgCastelul Corvinilor din Hunedoara, cel mai mare monument de acest tip din sud-estul Europei, se află în plin proces de restaurare. Intrat în posesia statului român încă din anul 1918, Castelul Corvinilor din Hunedoara nu a fost niciodată reabilitat în întregime.

În 2008 monumentul a intrat într-un plan naţional de restaurare. Ministerul Culturii a aprobat şi a început să finanţeze un proiect în valoare de trei milioane de euro (cu fonduri ce vor fi alocate timp de trei ani) pentru restaurarea şi conservarea componentelor artistice din piatră.

Pe parcursul anului 2009 au fost executate lucrări în valoare de 800.000 de euro. Pe de altă parte, cu fonduri de la bugetul local a fost reabilitat 40% din acoperiş. Potrivit directorului Muzeului Castelul Corvinilor, Nicolae Cerişer, doar pentru finalizarea acestor lucrări ar mai fi nevoie de două milioane de lei. În plus, Cerişer adaugă că pentru întreg ansamblul sunt necesare încă trei milioane de euro: "Pe lângă fondurile aprobate în 2008, pentru castelul de la Hunedoara ar mai trebui alocate încă trei milioane de euro.
Dacă fondurile ar veni în mod constant, atunci întreaga lucrare ar putea fi gata în cinci ani".

ISTORIA UNUI CASTEL
La data de 18 octombrie 1409, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a dăruit domeniul Hunedoarei lui Voicu, verilor acestuia, Mogoş şi Radu, dar şi lui Ioan (Iancu) şi Ioan cel Tânăr, drept recunoaştere a meritelor militare ale familiei. Se pare că în septembrie 1409 Voicu, împreună cu verii săi, a câştigat o bătălie împotriva turcilor, în Ţara Haţegului.

Regele Sigismund ducea la acea dată o politică favorabilă elitelor militare ortodoxe din Transilvania, încercând astfel să le atragă de partea sa, contracarând conflictele iscate câteodată de marea nobilime maghiară. Din acel moment şi până la moartea sa, la 11 august 1456, Ioan (Iancu) a făcut din castelul de la Hunedoara unul dintre cele mai impunătoare monumente din această parte a Europei.

Construcţiile de anvergură la castel apar ceva mai târziu, până în anul 1441, pe vremea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, şi sunt finalizate de Matei Corvin, fiul acestuia. Ultimele modificări la castel sunt făcute de Gabriel Bethlen, în secolul al XVII-lea. Castelul are 42 de încăperi, două terase, două poduri (de 55, respectiv 30 de metri lungime) şi o suprafaţă construită de 7.000 de metri pătraţi.

Linia sa estică se desfăşoară pe 170 de metri, în timp ce latura vestică ajunge la 200 de metri lungime. Turnul nou de poartă are 72 de metri înălţime, celelalte patru turnuri apropiindu-se şi ele de această cotă. Lăţimea castelului variază între 10 metri (lăţimea Aripii Neboisa) şi 40 de metri (de la Poarta Nouă până la terasa de artilerie).

IOAN (IANCU) DE HUNEDOARA
Castelul Corvinilor este legat de numele lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, unul dintre cei mai importanţi lideri militari şi politici ai secolului al XV-lea din Europa. Directorul Muzeului Castelul Corvinilor, Nicolae Cerişer, spune că acesta era considerat un mare strateg militar: "În mediile istoriografice se considera că Ioan de Hunedoara era cel mai mare strateg militar al Europei Centrale şi de Sud-Est. El este pomenit destul de des în mediile renascentiste italiene. Consider că numele lui poate sta alături de cele ale lui Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazu ca unele dintre cele mai importante figuri ale istoriei noastre". Cariera sa militară este presărată de bătălii împotriva turcilor. Cea mai importantă este cea de la Belgrad, din 22 iulie 1456, la finalul căreia îl obligă pe sultanul Muhammad al II-lea (cuceritorul Constantinopolului) să-şi abandoneze ofensiva spre vestul Europei. Istoricii spun că, prin victoria obţinută, Ioan (Iancu) de Hunedoara a întârziat cu 70 de ani planurile turcilor. Din păcate, în tabără a izbucnit o epidemie de ciumă, în urma căreia a murit şi Ioan de Hunedoara. A fost înmormântat în Catedrala Catolică din Alba-Iulia, iar pe piatra sa funerară stă scris: "S-a stins lumina lumii!". Papa Calixt al III-lea l-a numit drept "atletul cel mai puternic - unic - al lui Christos". 

 

Printr-o enciclică papală, în fiecare zi la ora 12:00, clopotele bisericilor catolice din toată lumea sunt trase în memoria lui Ioan (Iancu) de Hunedoara.

CETATEA DEVEI
Cetatea Devei va fi reabilitată în totalitate până în anul 2012. Administraţia locală a început în urmă cu doi ani un proiect în valoare de aproximativ 50 de milioane de lei, prin care Cetatea va fi complet refăcută. Banii provin de la bugetul local, dintr-un credit luat de administraţia locală de la Eximbank şi fonduri europene.

Primarul municipiului Deva, Mircia Muntean, spune că vor fi reabilitate Sala Cavalerilor şi mormântul lui David Francisc, întemeietorul religiei unitariene, ajuns loc de pelerinaj al turiştilor unguri şi austrieci, vor exista aici un parc pentru copii, o patiserie şi un restaurant, dar şi o parcare şi un drum de acces. Lucrările sunt întârziate de descărcările arheologice. În prealabil, în 2003, pe Dealul Cetăţii a fost construită o telecabină. Aceasta este singurul ascensor înclinat din România. Lungimea traseului este de 278 de metri, iar diferenţa de nivel - de 158.

 

Atestată din secolul al XIII-lea
Cetatea de la Deva a fost atestată în anul 1269, când Regele Ştefan al Ungariei, duce al Transilvaniei, a amintit de fortăreaţă într-o scrisoare trimisă comitelui din Calnic. Cetatea este situată pe culmea unui deal conic, de origine vulcanică, la circa 371 de metri înălţime. Dealul a fost un loc căutat încă din preistorie. Apoi, dacii, romanii şi regii maghiari au ridicat aici fortificaţii. În anul 1307, în Cetate este închis regele Otto al Ungariei. În anul 1453, Ioan (Iancu) de Hunedoara primeşte ca danie Cetatea Devei.

O sută de ani mai târziu, Cetatea a fost cucerită de turci şi dăruită reginei Isabela a Ungariei. În anul 1600, Mihai Viteazu trece prin Deva în drum spre Praga, unde încerca să obţină sprijin împotriva turcilor din partea împăratului Rudolf. Nobilii maghiari trag cu tunul din Cetate asupra lui Mihai Viteazu şi a însoţitorilor săi: "Din cetatea Devei îndreptară tunurile asupra mea şi înecară în Mureş mai mult dintre ai mei".

În 1721, Cetatea Devei este ocupată de ţăranii răsculaţi din Dobra, iar în 1784, în timpul răscoalei conduse de Horia, Cloşca şi Crişan, nobilii din Cetate sunt atacaţi de ţăranii răsculaţi. În anul 1817, Cetatea este restaurată, iar la 19 august 1849, o explozie a depozitului de muniţie o distruge. Una dintre legendele despre Cetatea Devei seamănă izbitor cu cea a "Meşterului Manole", dar în variantă maghiară. La fel ca în balada românească, tot ceea ce meşterii (de această dată 12 la număr) ridicau ziua se surpa noaptea.

Apare şi aici tema sacrificiului pentru ca zidurile să nu mai cadă. Meşterii lui Kelemen au decis ca prima soţie care va ajunge pe vârful dealului să fie sacrificată, dar nu zidită, ci arsă. Soţia conducătorului meşterilor a fost prima care a venit pe deal. Ea a fost arsă, iar cenuşa amestecată cu ţărână şi apă, iar pasta rezultată folosită ca liant pentru pietrele care compuneau zidurile.

Citeşte mai multe despre:   mişcarea de rezistenţă

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de