x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ioan Mustata: "O solutie discutabila"

1
Autor: Valentin Zaschievici Veronica Micu 03 Feb 2006 - 00:00

Al treilea membru al juriului virtual, care analizeaza eroarea judiciara demascata de noi sub titlul "Cazul 1393", este maestrul Ioan Mustata. El critica modalitatea de desfasurare a anchetei, pre-cum si solutia adoptata de instanta. Si astazi asteptam opiniile dumneavoastra.

Din acest moment, analiza Cazului 1393 ramane la mana specialistilor. Noi am prezentat in prima zi faptele asa cum rezultau din cercetarea penala si din judecata.

Am semnalat neconcordantele, slabiciunile si lipsurile acestui proces, asa cum ne-au fost dictate de bunul-simt si de experienta gazetareasca. In a doua zi v-am relatat probele si indiciile descoperite de noi in ancheta jurnalistica desfasurata pe parcursul a trei luni. Ati cunoscut astfel noi depozitii si probe, care nu au fost administrate pe parcursul judecatii, pentru simplul motiv ca anchetatorii nu s-au obosit sa le caute. Nu erau greu de gasit, de buna seama, atata vreme cat noi, fara experienta si animati doar de pasiune pentru adevar, am facut-o, lipsiti de mijloacele oferite de puterea administrativa si cea judecatoreasca.

Facem o pauza in a va prezenta roadele muncii de gazetari, pentru a va lasa sa cititi interpretarile, analizele si chiar verdictele pe care le-au dat, in acest caz, maestri ai Dreptului Penal. Sunt noua la numar cei carora le-am cerut sa studieze dosarul "Cazului 1393". Raspunsurile lor arata ca, fara a fi platiti, cei noua, foarte bine cotati practicieni, au acordat zile intregi din timpul lor, multa energie si pasiune pentru a da un verdict cat mai corect. Au facut-o din respect pentru ideea si munca noastra, din respect pentru prestigiul Jurnalului National si pentru calitatea cititorilor nostri, din dragoste pentru adevar.

Unii vor spune despre ei: "Au vrut sa-si faca reclama". In timp, veti cunoaste identitatea tuturor celor noua membri ai juriului si va fi clar pentru oricine ca sunt personalitati care nu mai au de mult nevoie de reclama. Veti vedea ca opiniile lor sunt diverse, ca prezinta chiar contradictii. Asta este stiinta Dreptului: o stiinta in care adevarul iese la lumina prin confruntarea argumentelor contrare.

Astazi cititi verdictul maestrului Ioan Mustata. Urmatoarea analiza apartine maestrului Octavian Ambrozie.

Publicam opiniile membrilor juriului in ordinea in care acestea ne-au fost remise. Membrii juriului nu au avut cunostinta de rezultatele investigatiilor noastre jurnalistice. Acestea sunt probe extrajudiciare si in baza lor nu poate fi pronuntata o sentinta. Ei au judecat, asa cum se cuvine, doar pe baza probelor administrate in procesul "Cazului 1393". Titlurile, supratitlurile si intertitlurile apartin redactiei.

Va asteptam opiniile asupra acestui caz la adresa de mail cazul1393@jurnalul.ro. Pe www.jurnalul.ro gasiti arhivate toate articolele publicate pe aceasta tema, precum si documente audio-video.

AVOCAT IOAN MUSTATA
  • Absolvent al Facultatii de Drept - Universitatea Bucuresti, promotia 1968
  • 1969-1991 - procuror cu mentiunea ca in perioada 1981-1991 a indeplinit functia de procuror la Inalta Curte de Casatie si Justitie
  • Pe parcursul activitatii de procuror a efectuat ancheta penala in numeroase cauze sesizate Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
  • 1977-1978 - a frecventat cursurile postuniversitare in disciplina criminalistica ce s-a organizat in cadrul Facultatii de Drept - Universitatea Bucuresti
  • A publicat articole de specialitate in Revista romana de drept si revista Dreptul
  • In perioada 1991 - prezent: avocat in cadrul Baroului Bucuresti
  • Cauza privind pe inculpatii Chicioroaga Vasile, Enache Vicu si Spanu Catalin, supusa unei anchete jurnalistice de cotidianul Jurnalul National, este discutabila in privinta solutiei adoptate de organele judiciare, cu consecinte posibile in planul vinovatiei si al respectarii dispozitiilor legale.

    Avandu-se in vedere ca in cauza s-a pronuntat o solutie definitiva si irevocabila, care, in raport cu actualul cadru legislativ, a intrat in puterea lucrului judecat si nu mai poate fi atacata prin nici o cale de atac, in cele ce urmeaza vom invedera unele aspecte rezultand din examinarea materialului ce ne-a fost pus la dispozitie si care consideram ca au influentat rezolvarea problematicii juridice si solutia adoptata.

    Este indiscutabil ca victima, Lechea Ion, a fost ucisa in noaptea de 12.12.2000, moartea s-a produs prin hipotermie, urmare a aruncarii sale intr-un canal de irigatie plin cu apa, si favorizata de actele de lovire directa cu obiecte contondente care i-au cauzat leziuni grave corporale, totul pe fondul starii de ebrietate (alcoolemie 0,60 g/1000) si a unor maladii preexistente.

    In ceea ce priveste actele de violenta comise asupra victimei si stabilirea autorilor omorului, organele judiciare si-au intemeiat solutia pe declaratiile coinculpatului Spanu Catalin si a martorului Hagiu Nelu, minor in varsta de 14 ani neimpliniti la data comiterii faptelor.

    Alibiuri care n-au fost demontate

    Coinculpatii Chicioroaga Vasile si Enache Vicu au declarat constant ca nu au participat la comiterea omorului, primul afirmand ca se afla in municipiul Galati, la domiciliul surorii sale - afirmatie confirmata de martori - , iar cel de-al doilea, la locuinta sa, alibiu de asemenea confirmat de martori. Pentru a inlatura alibiurile invocate, organele judiciare au audiat alti martori, care afirma ca inculpatii in cauza s-ar fi aflat nu la locul faptei, ci pe raza comunei Frumusita, judetul Galati, in ziua de 12.12.2000.

    In completarea acuzarii, consideram ca organele judiciare trebuia sa rezolve aceste contradictii in conditiile codului roman de procedura penala, prin efectuarea de confruntari intre martorii care confirmau si infirmau alibiurile inculpatilor.

    Consideram ca organele judiciare au dat credibilitate sustinerilor inculpatului Spanu Catalin si ale martorului Hagiu Nelu, desi exista elemente care pun sub semnul intrebarii credibilitatea acestora. Pe parcursul desfasurarii procesului, inculpatul Spanu Catalin a avut o pozitie oscilanta, in sensul ca la ancheta penala sustine ca in noaptea de 12.12.2000, aflandu-se la locul faptei impreuna cu ceilalti coinculpati, a lovit cu pumnul victima, in timp ce Enache Vicu si Chicioroaga Vasile au exercitat loviri cu batele, dupa care a parasit locul faptei si nu stie ce s-a mai intamplat. Ulterior, in fata tribunalului, a declarat ca a lovit singur victima, totul in scopul jafului.

    Un martor ce putea fi inculpat

    Pozitii oscilante a avut si martorul Hagiu Nelu, care in faza anchetei a declarat ca a asistat la lovirea victimei, ulterior afland ca aceasta a decedat, pentru ca in fata tribunalului sa aiba o pozitie oscilatorie, care a determinat insistente ale judecatorului pe parcursul interogatoriului prin numeroase reveniri ale celui audiat.

    Trebuie insa retinut ca acordarea calitatii de martor lui Hagiu Nelu este discutabila in raport cu dispozitiile legislatiei penale si procesual penale, in raport de faptele petrecute in cauza.

    Potrivit Codului penal - art. 262 - , "omisiunea de a denunta de indata savarsirea in-fratiunilor de omor si talharie constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea".

    Rezulta fara dubiu din probele administrate, inclusiv din depozitia lui Hagiu Nelu, ca acesta a luat la cunostinta de savarsirea infractiunii de omor asupra victimei, precum si de savarsirea infractiunii de tentativa de talharie asupra aceleiasi persoane si nu a denuntat-o de indata organelor de politie.

    Mentionam ca omorul s-a comis la 12.12.2000, iar audierea pentru prima data a lui Hagiu Nelu s-a produs la data de 18.12.2000.

    Nu rezulta din materialul de urmarire penala modul in care organele judiciare au ajuns sa-i identifice pe autorii omorului si, de asemenea, vreun denunt al lui Hagiu adresat politiei la 13.12.2000.

    De altfel, trebuie relevat faptul ca Hagiu Nelu, minor care nu implinise varsta de 14 ani la data comiterii faptei, trebuia audiat de organele judiciare in prezenta parintilor, fapt ce nu s-a intamplat in cauza.

    In literatura de specialitate privind psihologia judiciara s-a statuat in mod constant ca, in cazul minorilor, psihicul este incomplet dezvoltat, gandirea nu este maturi-zata, astfel ca este afectata perceptia faptelor, memoria si redarea evenimentelor.

    Este important in acest context ca lipsa de experienta, gradul de pregatire scolara redusa influenteaza perceperea faptelor.

    In literatura de specialitate s-a statuat de asemenea ca, in cazul minorilor, pe langa elementele aratate, un rol important il are susceptibilitatea crescuta si inclinatia catre fantezie.

    Nu trebuie neglijate in cazul acestora si emotivitatea crescuta, si gradul de influentare, ce pot rezulta uneori din contactul cu organul judiciar si ancheta propriu-zisa.

    In aceste conditii, consider ca era necesar ca minorul sa fie supus unui examen psihologic amanuntit pentru verificarea gradului de inteligenta, capacitatea de analiza si sinteza cu finalitatea credibilitatii asupra depozitiei acestuia. Minorul are un grad de scolarizare scazut, fiind absolventul a cinci clase primare.

    De altfel, sintetizand la maximum situatia de fapt, Hagiu Nelu este singurul martor pe care se fundamenteaza acuzarea.

    Dorind sa "consolideze acuzarea", organul judicar i-a supus pe inculpati la proba cu detectorul de minciuni, rezultatul fiind in sensul ca acestia ar avea manifestari coincidente comportamentului simulat. Potrivit Codului roman de procedura penala, constatarile cu tehnica poligraf nu constituie mijloace de proba in procesul penal, nefiind enumerate in art. 64 din cod.

    Pe de alta parte, trebuie relevat ca in literatura de psihologie judiciara, facandu-se analiza stiintifica a probei cu testul poligraf, s-a statuat ca aceasta se bazeaza fundamental pe modificarile unor indicatori psiho-fiziologici, tipice starilor de stres psihologic, si anume: TA, puls, dereglarile respiratiei si rezistenta electrodermica. S-a retinut insa ca erorile in cazul acestui test sunt posibile, un rol in acest caz putand avea si starea de stres determinata de ancheta.

    In aprecierea credibilitatii depozitiilor administrate in cauza, credem ca organele judiciare trebuia sa tina seama si de nivelul psiho-intelectual al inculpatilor, din expertizele psihiatrice administrate in cauza rezultand ca acestia posedau un intelect la limita sau aproape de limita.

    Apare discutabil, de asemenea, probatoriul in raport cu infractiunea de tentativa la talharie. Din probele administrate de organul judiciar rezulta fara dubiu ca victima nu avea asupra sa suma de 2.000.000 lei in seara zilei de 12.12.2000, astfel ca nu avea de ce sa fie talharita.

    De asemenea, este fara dubiu ca inculpatul Enache Vicu, proprietar de stana, avea o situatie materiala buna si nu avea motiv sa participe la o talharie cu omor.

    Organul judiciar nu a lamurit imprejurarea initiala de ce anume Chicioroaga Vasile l-a atacat in mod violent pe Lechea Ion intr-o zona de camp putin frecventata si pe timpul noptii, nefiind lamurita imprejurarea in care martorul Hagiu Nelu a vazut cum s-au derulat faptele intr-o seara intunecata.

    Talharia, un mobil neclar

    In aceste conditii, organul judiciar era obligat, pentru verificarea si precizarea unor date si stabilirea modului de comitere a faptelor, sa procedeze la reconstituire, conform art. 130 Cpp.

    Intrucat unii dintre inculpati neaga comiterea faptelor si prezenta lor la locul infractiunii, pentru stabilirea completa a adevarului, organul judiciar trebuia sa verifice si imprejurarea relevata de inculpatul Spanu Catalin, care precizeaza la momentul confruntarii sale cu Enache Vicu ca in ziua de 13.12.2000, aflandu-se la stana, acesta din urma ar fi recunoscut fata de martorul Lefter Fanel ca victima Lechea Ion, agresata anterior, a decedat.

    Acest martor era esential in stabilirea adevarului in cauza, insa nu a fost audiat nici de procuror si nici de instanta de judecata.

    In final mentionam ca pentru considerentele aratate apreciem discutabila solutia adoptata in cauza.

    PROBE NULE
    "De asemenea, testarea cu tehnica tip poligraf nu este o constatare stiintifica in conditiile art. 112 din Codul roman de procedura penala, iar testarea echivaleaza cu incalcarea principiului prezumtiei de nevinovatie, deoarece inculpatul este obligat sa probeze nevinovatia sa. De altfel, in cauza testele la poligraf au fost efectuate de organul judiciar asupra inculpatilor arestati preventiv, fara ca acestia sa fie asistati de aparatorii lor, situatie care constituie o incalcare a Codului de procedura penala, intrucat in concret inculpatii, raspunzand la intrebari privind vinovatia lor, trebuia asistati de aparatorii lor. In consecinta, probele respective sunt nule" -
    Citeşte mai multe despre:   cauza,   penală,   judiciare,   nelu,   organele,   cazul 1393,   hagiu,   enache vicu,   hagiu nelu,   spanu catalin,   organul

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de