In tot Penitenciarul Gherla nu erau decat doua camere asa de mari ca aceea in care ma aflam, in rest erau camere de 50 de paturi si celule de 15 paturi. Marian era turnator la cei din conducere si acestia se gandisera, probabil, sa puna sef la o camera asa de mare pe unu de-al lor, ca sa aiba o oarecare siguranta daca vreun grup de detinuti punea ceva la cale, desi pedepsele mari sunt mult mai judecate decat pedepsele mici si mult mai cuminti. Pe data de 13 noiembrie 1993, pe la unu dupa-amiaza s-a liberat acest Marian si dupa apelu de seara, un detinut care era planton si ne servea mancarea m-a chemat la vizeta si mi-a spus: ""Petrica, vezi ca trebuie sa vina trupa la voi, si va aduce trei sefi de camera, care au dat lu Fechete, ofiteru de serviciu, 200 de marci si 100 de dolari, ai grija, Petre, ca pe tine vor sa te arda primu, iar pe urma pe Vasile Olteanu"". I-am multumit baiatului si m-am dus sa-i spun lui Vasile, si el a facut catre mine cu calm, ca de obicei: ""Lasa, Patrule, ca pe unde vin, pe acolo vor si pleca, daca nu si-or vedea de treaba lor"".
De azi, eu fac regulile!
Abia asteptam sa maraie
A doua zi, dupa Apelu de dimineata, eu m-am culcat din nou, fara sa ma trezesc la ora cinci, asa cum spusese Zapa, abia asteptam sa maraie ca sa am un motiv cumsecade sa-l iau cu temei. Pe la 11 dimineata, la mine la pat a venit un baiat din Braila, pe nume Gore, m-a trezit din somn si mi-a spus ""bai, Petrica, uita-te si tu ce teroare au bagat astia trei in camera!"", la camera 60 era un singur veceu, veceu era neacoperit, decat un zid facut din caramizi, cu inaltimea de un metru, si nu se putea duce la veceu decat un singur detinut, langa veceu era un jgheab de beton si avea doua robinete. Toti detinutii stateau in paturi si nici unu nu avea curaju sa se duca la veceu sau sa-si ia apa de baut, la televizor nu se uita nici un detinut, doar Zapa se foia pe acolo, numai in tricou, sa i se vada muschii prin toata camera. Prietenu meu Vasile Olteanu dormea, eu m-am imbracat si m-am incaltat, mi-am luat cutitu la mine si direct la Zapa m-am dus, aveam un cutit cu maner de textolit, era foarte greu, imediat i-am pus cutitu la gat lu Zapa si i-am spus ""pana fumez eu o tigara, tu trebuie sa dispari impreuna cu cei doi"", Zapa a ramas nemiscat si, ca sa vada ca nu glumesc, i-am dat imediat doua manere de cutit in tampla, pe loc Zapa a ingenunchiat, l-am lasat sa-si mai revina putin si i-am spus, bate in usa cat timp mai esti intreg, ceilalti doi au cautat sa vina spre mine, dar m-am dus eu spre ei si le-am spus ""stati jos pe pat daca vreti sa mai vedeti vreodata soarele"", cei doi s-au asezat pe pat, ii cuprinsese frica.
Nu le-am dat nici o sansa
Zapa a batut in usa si l-a scos afara pe militianu de pe sectie, dar dupa cateva minute a intrat din nou in camera, l-am intrebat de ce s-a intors si mi-a spus ca trebuie sa vada ce spune ofiterul de serviciu, i-am mai dat un maner in tampla si i-am strigat: rupe usa imediat!, a batut disperat in usa, iar militianu l-a scos, dar baietii din camera se uitau pe geamurile care dadeau in curtea interioara si mi-au zis ""Petrica, vezi ca vine trupa!"". Si usa s-a deschis iar, iar Zapa impreuna cu trupa au dat sa intre in camera, dar cum a pus picioru in camera, pe loc l-am si taiat, i-am taiat muschiu de la mana dreapta, trupa cand a vazut a luat-o la fuga, intrase disperare in ei, m-am facut numai ca fug dupa ei, dar fugeau prea repede, iar eu nu aveam de gand sa-l prind pe vreunul din trupa, totul s-a petrecut foarte repede. Eu nu ma puteam bate cu trei detinuti, care venisera din libertate de cinci luni, toti trei sportivi, ca sa spun adevarul, poate reuseam sa ma bat cinstit doar cu unul dintre ei, Vasile sunt convins ca l-ar fi batut si el pe unu din cei trei, iar pe al treilea s-o fi gasit in toata camera cine sa il bata. Dar problema era alta, daca cei trei erau numai batuti, oricum venea trupa si ne dadea bataie si ne baga jos la izolare, iar cei trei ramaneau tot in camera 60 si ii terorizau pe bietii oameni, care si asa erau batuti de soarta, asa ca nu am avut incotro si m-am hotarat sa nu le dau nici o sansa celor trei. Tot atat de bine stiam ca voi pierde cu trupele care vor veni, dar eram decis sa joc totul pe o singura carte, iar aceasta era: ori mor, ori traiesc! Ajunsesem in pragul disperarii si stiam ca niciun detinut nu castigase vreodata cu garda de la Gherla, dar eram atat de suparat pe toate magariile si de toate crimele comise de cei care spuneau ca reprezinta Legea, incat eram hotarat sa imi fac singur dreptate cu mana mea.
Voiam sa pierd ca un barbat
Usa s-a deschis, iar eu eram pregatit. Comandantu nu a intrat in camera pentru ca era parsiv, si asa jigodie rapanoasa cum era tinea foarte mult la pielea lui, dar a dat ordin ca detinutu Dogaru sa iasa afara din camera, fereasca Dumnezeu, ca doar nu eram prost sa ma duc in gura Lupului, si sigur ca nu am iesit, dar nici trupele nu au intrat, pentru ca nu stiau daca nu se vor razvrati toti detinutii. Si cum Rusu Vasile avea destula parsivitate in el, cand i-am strigat sa vina el in camera sa ma ia, el a rasucit cheia in contact invers si a dat ordin sa iasa afara toti detinutii asa cum sunt, adica fara bagaje.
Sincer sa fiu, stiam ca Rusu va proceda astfel, oamenii au inceput sa iasa, dar se uitau la mine inainte de a iesi afara, duceti-va, le-am spus, ma voi descurca si singur, stiam ce imi pusesem in cap si ce rost avea sa le fac necazuri si la altii... Dar nu au vrut sa iasa toti, cu toate ca Rusu urla ca un animal injunghiat, in paturi mai ramasesera inca noua detinuti, iar eu i-am intrebat ""de ce ati ramas, aveti de gand sa dati in militieni"", ""nu, Petre, dar am ramas si noi, asa, din solidaritate cu tine"".
I-am luat sapca in cutit
Cei noua detinuti ramasesera in paturi, iar eu si cu Vasile ne gasisem un loc unde nu puteau militienii sa ne atace cu parii din toate partile, ne postasem intr-un colt si eram sus la patu trei, si tot acolo trebuia sa se cocoate si militienii daca voiau sa ne aiba, iar noi urma sa ne aparam de ei cu cutitele si cu niste fiare de la paturi. Deci ciomagarii au intrat in camera, erau nenumarat de multi, iar in spatele lor, Rusu Vasile si cu Chioreanu Petru Regim si Paza. Rusu mi-a dat ordin sa cobor si sa ies din camera, ca nimeni n-are nimic cu mine, dar cand am vazut atata tupeu la el, l-am mustrat de la obraz, sa-ti fie rusine, cum poti fi asa de mincinos si de prost, dar ciomagarii astia la ce i-ai adus? Si i-am mai zis lu Rusu sa-si puna ciomagarii pe mine, ca eu nu cobor. Rusu le-a dat ordin si ciomagarii au inceput sa se cocoate pe paturi, pentru a ajunge la noi, la primu militian care a vrut sa ma loveasca i-am dat cu cutitu direct la gat, dar fraieru s-a ferit si varfu cutitului a intrat in sapca de pe cap si eu am ramas cu sapca lui in cutit. Toti ciomagarii au sarit atunci de pe paturi direct pe beton, iar Rusu le-a facut semn sa se dea inapoi, eu m-am prefacut ca sar intre ei cu cutitu in mana.
TEROARE
""Toti detinutii stateau in paturi si nici unu nu avea curaju sa se duca la veceu sau sa-si ia apa de baut, la televizor nu se uita nici un detinut, doar Zapa se foia pe acolo, numai in tricou, sa i se vada muschii prin toata camera. Prietenu meu Vasile Olteanu dormea, eu m-am imbracat si m-am incaltat, mi-am luat cutitu la mine si direct la Zapa m-am dus, aveam un cutit cu maner de textolit, era foarte greu, imediat i-am pus cutitu la gat lu Zapa si i-am spus «pana fumez eu o tigara, tu trebuie sa dispari impreuna cu cei doi», Zapa a ramas nemiscat si, ca sa vada ca nu glumesc, i-am dat imediat doua manere de cutit in tampla, pe loc Zapa a ingenunchiat, l-am lasat sa-si mai revina putin si i-am spus bate in usa cat timp mai esti intreg""
INFRUNTAREA
""Usa s-a deschis, iar eu eram pregatit. Comandantu nu a intrat in camera pentru ca era parsiv, si asa jigodie rapanoasa cum era tinea foarte mult la pielea lui, dar a dat ordin ca detinutu Dogaru sa iasa afara din camera, fereasca Dumnezeu, ca doar nu eram prost sa ma duc in gura Lupului, si sigur ca nu am iesit, dar nici trupele nu au intrat, pentru ca nu stiau daca nu se vor razvrati toti detinutii. Si cum Rusu Vasile avea destula parsivitate in el, cand i-am strigat sa vina el in camera sa ma ia, el a rasucit cheia in contact invers si a dat ordin sa iasa afara toti detinutii""
NEGOCIEREA
""Deci ciomagarii au intrat in camera, erau nenumarat de multi, iar in spatele lor, Rusu Vasile si cu Chioreanu Petru Regim si Paza. Rusu mi-a dat ordin sa cobor si sa ies din camera, ca nimeni n-are nimic cu mine, dar cand am vazut atata tupeu la el, l-am mustrat de la obraz, sa-ti fie rusine, cum poti fi asa de mincinos si de prost, dar ciomagarii astia la ce i-ai adus? Si i-am mai zis lu Rusu sa-si puna ciomagarii pe mine, ca eu nu cobor. Rusu le-a dat ordin si ciomagarii au inceput sa se cocoate pe paturi, pentru a ajunge la noi, la primu militian care a vrut sa ma loveasca i-am dat cu cutitu direct la gat, dar fraieru s-a ferit si varfu cutitului a intrat in sapca de pe cap si eu am ramas cu sapca lui in cutit""
NOTA
|
Cat adevar o fi in cartea asta pe care o publicam acum in serial o stiu doar cei care au trecut prin experiente similare. Pe aceia, dar si pe altii Petre Dogaru ii asteapta sa-i scrie pe adresa supravietuitorul@jurnalul.ro, precum si prin posta, pe adresa redactiei, si sa-l contacteze la tel. 0723.761.281.
|