Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Dacă se poate, aş vrea să publicaţi şi rândurile de mai jos, ca raspuns la declaraţia inspectorului pe învăţământ special, care spunea că «părinţii nu se ocupă de copii:
În anul 2003, trei părinţi din Iaşi au înţeles necesitatea unei asocialţii de părinţi care să-i aducă împreună. Am ales să luptăm pentru copiii noştri şi, dacă acum, în anul 2008, am reuşit să ne facem auziţi nu numai în Iaşi, să fim invitaţi la televiziuni locale şi în presă, este doar rezultatul preocupărilor noastre exclusive, fără să fim ajutaţi de nimeni.
Părinţii din cadrul asocialţiei noastre caută soluţii disperate pentru copiii lor, vor ca aceştia să meargă în medii protejate, care să le asigure siguranţa, şi terapii specializate, şi nu se mulţumesc cu «a-i duce undeva, într-o şcoală şi a-i lăsa acolo, ca să scape de ei». Chiar şi pentru cei mai mari, care au deja peste 18 ani, ne facem griji şi poate domnul inspector nu ştie ce înseamnă să nu dormi nopţile cu gândul la ce se va întâmpla mâine cu copilul tau. Dacă va mai merge sau nu la şcoala (centrul) unde merge acum, ce va fi cu el dacă noi, părinţii, nu vom mai fi mâine?
Este uşor să faci afirmaţii şi să judeci fără să încerci să întelegi prin ce trece familia unui copil cu autism, cei din jurul lor. Vă propun să faceţi schimb cu unul din părinţi, doar pentru o zi (ca la schimb de mame). Poate atunci veţi înţelege şi dumneavoastra, şi ceilalţi care au scris comentarii răutăcioase pe site-ul Jurnalului Naţional.
Copilul meu are 12 ani, este un copil deosebit, este copilul meu şi vă asigur că în fiecare zi mă gândesc cum să fac ca viaţa să-i fie mai bună, iar în fiecare seară mă rog să mă ajute Dumnezeu să pot face ceva, pentru ca el să nu fie abandonat într-un spital de neuropsihiatrie, când eu nu voi mai fi.
Asociatia noastra încearcă să facă ceva pentru aceşti copii, pentru care deja este prea târziu, copii care nu mai pot face ABA, copii care nu au mers la şcoala sau nu mai merg acum. Vrem ca în spatiul pe care am reuşit să-l obţinem să facem un atelier protejat pentru tineri şi adulţi cu autism. Avem nevoie de ajutor să încercăm ca măcar, pentru unii dintre aceştia, să schimbăm destinul la care au fost condamnaţi de sistemul din România.” Semnează: Carmen Gherca, preşedinte ANCCAR Iaşi, mama lui Robert, autist, 12 ani. www.ancaar-iasi.ro
