x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Amintiri cu tigari BT

0
Autor: Sorin Anghel 24 Oct 2006 - 00:00
Amintiri cu tigari BT


Unele dintre cele mai cautate tigari de dinainte de Revolutie erau pro-duse in Bulgaria. Pentru un cartus de BT, profesorul de Matematica iti oferea o nota care te scapa de corijenta, iar cu un pachet oferit unui politist scapai de orice amenda. Acum, tigarile care au innebunit Romania pe vremea lui Ceausescu nu se mai gasesc nici macar la mama lor acasa, in Bulgaria. Cititi si:Rata Romaniei, pe podul prieteniei O zi cu cei mai vestiti pescari din Zimnicea Fratia universitara BRIE Jurnal de Croaziera: Iu-Iu-Iu Blog Croaziera

Unele dintre cele mai cautate tigari de dinainte de Revolutie erau produse in Bulgaria. Pentru un cartus de BT, profesorul de matematica iti oferea o nota care te scapa de corijenta, iar cu un pachet oferit unui politist scapai de orice amenda. Acum, tigarile care au innebunit Romania pe vremea lui Ceausescu nu se mai gasesc nici macar la mama lor acasa, in Bulgaria.

Ii privim mereu de sus pe bulgari, spunem ca Giurgiu este cea mai importanta poarta de iesire din sudul tarii, dar uitam ca peste Dunare, vizavi, este un oras ce ne face sa fim invidiosi pe vecinii nostri. Ruse nu reprezinta mare lucru pe harta Europei, asa ca turismul este la fel ca la Calarasi sau Turnu Magurele. Daca o iei la pas prin centru, ai ocazia sa descoperi un oras ce se poate compara cu Belgradul. Doar ca nu are bombardament. Si bine ca nu are, pentru ca sigur s-ar fi gasit vreun pilot ametit care sa ne trimita si noua ceva material exploziv, niste resturi, la Giurgiu.

SUMBRU. Ca orice loc din Balcani, Ruse nu pare deloc prietenos la periferie. Are o platforma industriala grotesca, numai buna pentru filmele de actiune. Nu lipseste santierul naval. E totusi un oras riveran Dunarii. Iti dai seama ca aici se fac nave dupa ce intalnesti o tabla pe care este lipit un afis electoral. Inscriptia cu "shipyards" a ramas totusi la vedere. Drumul pana la intrarea in oras parca e decupat din Romania. Gropi, pe care le-ai fi intalnit si acum un an, praf, cat mai mult praf si fete iesite la ocazie pe soseaua de centura. In ultimul caz vorbim despre o meserie internationala, astfel ca sablonul nu mai este unul "made in Romania".

VAD. La capitolul sosele, parca Giurgiu sta mai bine. In Romania circuli in voie pe orice strada, totul este semnalizat, iar vehiculele care transporta marfa sunt in asa fel dirijate, incat nu trec prin centrul localitatii. Toata lumea se gandeste la orasul din sudul tarii ca la cel mai bun loc de unde iti poti cumpara o haina de piele sau o pereche de pantofi sport la preturi de patru-cinci ori mai mici decat cele din Capitala. In rest, nimic deosebit. Prin piete, desi in satele din jur gradinarii sunt cu sutele, se vand legume si fructe aduse din Turcia. Explicatia o da chiar o vanzatoare mai tuciurie, invelita in doua geci, ca sa n-o ia cu friguri. La cat e de nervoasa, mai are un pic si o ajung caldurile. "Taranii nu ne dau noua marfa acilea ca sa vindem la giurgiuvenii nostri si se duc cu ea la Bucuresti, ca sa vanza acolo, ca sa faca avere. Nu se mai satura de atatia bani", urla femeia. Nu se gandeste decat la buzunarul ei.

CAPAT. Poarta de intrare in oras este gara. La Ruse, la fel ca si la Giurgiu, este locul unde se intoarce trenul. Mai sunt cateva curse internationale, adevarata mana cereasca pentru bisnitarii romani si vamesii bulgari. In fata garii, una comunista, normal, dar parca nu asa de sumbra ca la noi, stau cativa taximetristi cu capul cat o galeata. Doar sunt bulgari... Stiu cateva cuvinte in romaneste, dar ca sa te faca sa urci la ei in masina ar fi in stare sa iti spuna ca s-au nascut in inima Ardealului, acolo unde au facut si scoala. Vrajeala lor nu tine. Ca doar smecheria s-a nascut in Romania. De fapt, ei ne-au vazut tara fara pasaport, uitandu-se de pe malul lor la malul nostru. Una dintre masinile folosite pe post de taxi este un Logan al carui sofer este tare mandru de "bijuteria" sa. E Diesel, consuma 5% si l-a costat 8.000 de "evro", dupa cum rostesc ei numele monedei europene. Pretul unui kilometru parcurs cu taxiul prin Ruse inseamna 0,5 leva, ceva mai putin de 1 leu in Romania. E totusi mai bine, iei orasul la pas.

CENTRUL, PUNCT COMERCIAL SI TURISTIC
Ca si Giurgiu, Ruse este cam la trei-patru kilometri de malul Dunarii. Fasia de pamant dintre apa si oras este ocupata de o platforma industriala de dimensiuni uriase. Masinile cu numere romanesti sunt foarte rare, desi tara noastra este foarte aproape. Cladirea in care isi are sediul municipalitatea seamana izbitor de mult cu Palatul Administrativ din Vaslui. In Ruse nu exista un bazar, astfel ca toata lumea face cumparaturile la magazinele de pe strada pietonala ce are o lungime de cativa kilometri. Un hot-dog costa o leva, iar pentru o shaorma platesti aproape dublu. Carciumioarele cu umbrelute, care pe timp de vara sunt pline, sunt plasate una langa alta. La etajul unui complex comercial gen Big Berceni se gaseste un magazin second-hand de dimensiuni uriase. Gasesti acolo tot ce vrei, iar bulgaroaicele de toate varstele se perinda printre rafturi mai tare decat romancele pe la Mall. La produsele la mana a doua, se pare insa ca preturile de la noi sunt mult mai mici. Un capitol la care depasim Bulgaria sunt femeile. Rar se intampla sa intorci capul dupa o bulgaroaica.
BULGARII ACCEPTA GREU LEI PENTRU LEVA
Privit de sus, de pe soseaua de centura, Ruse impresioneaza doar prin dimensiunile sale uriase. Ca intindere, este cu mult peste Giurgiu si poate fi comparat cu Pitesti sau Galati. Mergand pe strazile destul de curate in comparatie cu ceea ce gasesti la noi, ai sa observi ca tigarile cele mai ravnite de romani inainte de Revolutie au disparut chiar si in tara in care se fabricau. Cand intrebi la o ghereta simpla daca are BT, vanzatoarea iti raspunde cu un zambet ce tradeaza mult regret dupa vremurile de altadata. Si la ei trecutul a lasat urme foarte adanci. Daca ai plecat din Giurgiu doar cu lei la tine, nu trebuie sa disperi. La nenumaratele banci, aceleasi ca la noi, nimeni nu vorbeste engleza. Asa ca nu ai nici o sansa sa capeti cateva leva, oferind la schimb moneda noastra cea grea. Aproape de centru este o casa de schimb care accepta oficial lei. Afara scrie 0,54 RON, ceea ce inseamna ca pentru 100 de lei ti se ofera 54 leva.

Am pornit la drum sa culegem povestile Dunarii. O echipa de reporteri de la Jurnalul National si Antena 1 se afla incepand de ieri la Sulina, de unde vor naviga in sus, pe fluviu, cautand sa ia pulsul unei vieti ce depinde mai mult de toanele si cotele apelor Dunarii decat de strategii guvernamentale. Asteptati-ne! Sosim si in portul dumneavoastra!

SCRIETI-NE! Despre intamplari minunate sau ingrozitoare, despre viata pe care o traiti acolo, la dumneavoastra acasa, pe malurile Dunarii. Scrieti-ne pe adresa croaziera@jurnalul.ro sau, prin posta, la adresa pe care o gasiti in caseta redactionala.
Citeşte mai multe despre:   giurgiu,   ruse,   croaziera jurnalul

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de