La malul Dunarii, viata se scurge in-tre doua ciudatenii. Uneori, apele Dunarii spala Gradina Zoologica din Calarasi. In Oltenita, un circar bul-gar isi ridica palat si menajerie peste un cimitir medie-val. Cititi si: ●Batranii si Dunarea ●Campionii din Lunca ●Jurnal de Croaziera - Mitelgisimbig ●Blog Croaziera

Pe malul Dunarii, afli la tot pasul intamplari care de care mai ciudate. Bunaoara, la Calarasi se vorbeste si azi despre naprasnica inundatie care a inecat animalele de la Gradina Zoologica. La cativa pasi, in Oltenita, oamenii se crucesc de nebunia unui bulgar care a ales sa-si ridice casa intr-un cimitir medieval.

In februarie 1985, pe o vreme foate geroasa, Dunarea "a innebunit" si a inundat Gradina Zoologica din Calarasi, una dintre cele mai mari din tara, mandria orasului. Inghetata tun, Dunarea a format intr-o noapte un pod de sloiuri de 15 metri inaltime. Dimineata, apa a crescut cu repeziciune sub privirile ingrozite ale calarasenilor, podul natural a cedat si sloiurile au spart digul. Urmarile: 80% dintre animalele Gradinii Zoologice au murit inecate sau inghetate.

LEI SI TIGRI INGHETATI. In acea zi de 3 februarie, fondatorul Zoo Calarasi, Gheorghe Tatavura, a fost anuntat de politie de producerea tragediei. S-a dat alarma in oras. In doua ore, apa ajunsese de trei metri. "Erau imagini de groaza. Animale luate de apa, ursi disperati prin copaci" - povesteste interlocutorul nostru. Leii erau speriati de moarte, dar blanzi ca niste pisici plouate. "Am luat tigrii ca pe niste copii si i-am urcat in barci. Inghetati de frig, stateau cu capetele plecate, fara nici o reactie ", isi aminteste Tatavura. Localnicii au adoptat maimutele, iar leii si ierbivorele care au supravietuit le-au adapostit prin centralele termice de la blocuri. A fost un dezastru, dar oamenii au reactionat extraordinar.

AL DOILEA VAL. Dupa tragedie, toate gradinile zoologice din tara au sarit in ajutorul calarasenilor si au donat animale. Zoo Calarasi a ajuns cea mai mare gradina zoologica din Romania.

A fost perioada cea mai infloritoare, mii de turisti erau adusi sa viziteze acest loc, devenit pepiniera pentru alte gradini. Dupa Revolutie, a avut loc, insa, al doilea mare "inghet". Din lipsa fondurilor, Gradina Zoologica a fost abandonata de autoritati. Tot fondatorul ei, Gheorghe Tatavura, a fost cel care a salvat-o, suportand cheltuielile din propriul buzunar. In ultima vreme insa autoritatile au inceput sa-i dea o mana de ajutor.

Menajeria circului din cimitir

SOCANT. Peste necropola vechii Oltenite a poposit Circul Pironkov

Oamenii din Oltenita sunt uimiti de optiunea unui strain care a ales sa-si construiasca o vila pe un teren sub care se afla sute de morminte. Locul cu pricina este situat la mica distanta de Oltenita, aproape de varsarea Argesului in Dunare. Candva a fost aici o crescatorie de rate. Dupa Revolutie, ferma a ramas in paragina, apoi a fost privatizata. Dimitrie Pironkov, un bulgar, proprietar de circ, a trecut prin zona iernand acolo cu animalele, si i-a placut locul.

L-a cumparat si a inceput sa-si construiasca o casa. Chiar in prima zi, sapand la fundatie, muncitorii au dat peste doua cranii umane. Desi antreprenorul le-a cerut sa nu se opreasca si sa-si continue treaba, unul dintre muncitori a dat telefon la politie. Sositi la fata locului, politistii si procurorii si-au dat seama ca este vorba de o descoperire arheologica. L-au chemat pe directorul Muzeului din Oltenita. "Terenul se afla deja in vizorul nostru, dar cei care au dat autorizatia de constructie nu ne-au consultat", spune directorul Muzeului, Done Serbanescu.

PUPEZE PENTRU HIPOPOTAMI

Gradina Zoologica din Calarasi a fost infiintata la inceputul anilor ’80 de un om pasionat de animale, Gheorghe Tatavura. Inginer zootehnist, fiu de vanator, acesta stransese in gospodaria lui zeci de vietati: vulpi, iepuri, pauni etc. Pentru a achizitiona si exemplare exotice, a dat la schimb diverse specii, indeosebi pasari din arealul Deltei Dunarii. Oferea pupeze, berze negre si diverse pasari de balta, si primea un rinocer, un hipopotam etc. De cativa ani, a predat stafeta fiului sau, Cristian Tatavura, actualul director. Dar, fara sprijinul "batranului", lui Cristian i-ar fi foarte greu: "Mare parte din hrana animalelor, in special furajele, tata mi le da si acum gratis, de la ferma lui. De doi ani Primaria Calarasi s-a hotarat sa ofere ajutor. Incepand din primavara lui 2007, la Zoo vor fi adusi un crocodil si alte reptile mari. Dupa doua dezastre, Gradina Zoologica din Calarasi se afla in fata unui nou inceput!

DESCOPERIRE

Arheologii au gasit 92 de morminte din secolul al XVI-lea si vestigiile unui lacas de cult. Arheologii sunt convinsi ca acolo se mai afla cateva sute de morminte, necropola fiind de o mare importanta. "In apropiere am descoperit bordeie medievale, ceea ce denota ca este vorba de una din vechile vetre ale Oltenitei", spune Done Serbanescu. In final, o suprafata de 300 de metri patrati a fost descarcata de sarcina arheologica. Pironkov a primit unda verde pentru a-si continua constructia. "Eu vreau sa locuiesc acolo, am hotarat si asa voi face. Nu ma intereseaza ce spune lumea", ne-a declarat la telefon Dimitri Pironkov, aflat cu circul in turneu, la Bacau.

VATRA

In jurul necropolei descoperite recent langa Oltenita s-au gasit, cu cativa ani inainte, bordeie medievale, ceea ce i-a determinat pe arheologi sa concluzioneze ca acolo se afla una din vetrele acestei asezari de la malul Dunarii. Potrivit arheologilor, in epoca medievala oamenii isi abandonau satele atunci cand erau secerati de molime. Dadeau foc locuintelor, incinerau animalele bolnave, uneori chiar si cadavrele umane si isi mutau vatra satului in alt loc, ferit de pericolul imbolnavirii. Era o practica frecventa, nu numai in aceste locuri, ci si la Sud de Dunare si chiar dincolo de Carpati. Descoperirea arheologica de langa Oltenita este importanta, in opinia specialistilor, si pentru faptul ca, sub necropola, s-a gasit un strat apartinand perioadei de la sfarsitul epocii bronzului. Este vorba de fragmente ceramice, de unelte, lame de stilet, ranite etc.

Am pornit la drum sa culegem povestile Dunarii. O echipa de reporteri de la Jurnalul National si Antena 1 se afla incepand de ieri la Sulina, de unde vor naviga in sus, pe fluviu, cautand sa ia pulsul unei vieti ce depinde mai mult de toanele si cotele apelor Dunarii decat de strategii guvernamentale. Asteptati-ne! Sosim si in portul dumneavoastra!

SCRIETI-NE! Despre intamplari minunate sau ingrozitoare, despre viata pe care o traiti acolo, la dumneavoastra acasa, pe malurile Dunarii. Scrieti-ne pe adresa croaziera@jurnalul.ro sau, prin posta, la adresa pe care o gasiti in caseta redactionala.