"Most na drujbata", podul prieteniei

Un singur pod peste Dunare ne lea-ga de bulgari, podul "prieteniei", in-tre Giurgiu si Ruse. De-abia in 2010 vom putea merge sa cumparam cas-traveti pe un nou pod, intre Vidin si Calafat. Nici cu turismul nu stam prea bine. Navele de croaziera nu vin in Romania decat la cererea turistilor care vor musai sa vada Delta. Taranii de pe malurile fluviului asteapta sa intre impreuna in UE. Cititi si: ● Despartiti de Dunare ● Turismul de balta ● Colectionarul de nave din Oltenita ● Jurnal - Dunarica mititica ● Blog Croaziera

In timp ce marile orase europene trec in ofertele lor turistice ca atractie de prim rang numeroasele lor poduri romantice sau de o anumita rezonanta istorica, Romania nu se poate mandri prea mult la acest capitol.

In sutele de kilometri de Dunare, de la Bazias la Sulina, exista un singur pod care leaga malul roman de cel bulgar, intre Giurgiu si Ruse. Pe pamant romanesc, fluviul este traversat doar de podul rutier de la Giurgeni-Vadu Oii, si de complexul de poduri Cernavoda-Fetesti, unde se poate trece atat cu masina, cat si cu trenul. Cu masina se poate trece de la romani la sarbi si invers pe banda rutiera a barajului de la Portile de Fier 1, desi nu este un pod propriu-zis.

SALIGNY. Chiar daca stramosul nostru Traian a construit celebrul pod la Drobeta Turnu-Severin, abia dupa 18 secole am reusit si noi sa facem un pod peste Dunare. Genialul inginer Anghel Saligny ne-a adus ceva faima la momentul construirii podului sau la Cernavoda. Dupa ce, in lipsa de alte constructii, podurile de lemn facusera epoca la noi, a venit si randul podurilor de metal si beton. In 1882, guvernul a pus problema ridicarii unui pod care sa traverseze Dunarea spre Dobrogea. O comisie a guvernului de atunci, care refuzase opt proiecte internationale, i-a propus lui Anghel Saligny, in 1887, sa realizeze grandioasa lucrare. Marele inginer s-a inconjurat de alti specialisti, formati la Scoala Nationala de Poduri si Sosele, si a elaborat reteaua de poduri ce urmau sa fie legate intre ele ca unul singur. Ultimul nit de argint a fost batut la 26 septembrie 1895, cand a avut loc inaugurarea. Atunci, podul Fetesti-Cernavoda era cel mai lung din Europa. Ziarul Times scria: "o realizare surprinzatoare la Cernavoda", iar Ilustrazione elogia lucrarea lui Saligny ca pe una "care poate fi luata ca model chiar si de alte tari cu mijloace tehnice mult mai avansate". In timp, circulatia peste podul existent a devenit tot mai intensa, iar singura solutie care se impunea era construirea unui pod nou, paralel cu cel existent, in amonte, la o distanta de 30-80 m. Astfel ca in 1986 a fost dat in folosinta podul nou peste bratul Borcea, iar peste Dunare, la Cernavoda, in 1987.

MOST NA DRUJBATA. Podul care ne duce la vecinii nostri bulgari, numit al Prieteniei sau "Most na drujbata", a legat Giurgiu de Ruse pentru prima data la 20 iunie 1954. Are o lungime de 2.223,92 m, este compus din 38 de infrastructuri, circulatia facandu-se pe o punte rutiera pe doua benzi, pe linia ferata, precum si pe trotuarele pentru pietoni. Proiectat de V. Andreev si beneficiind de sprijinul financiar al fostului URSS, constructia sa a durat 2 ani. Este singurul pod de la noi care are o portiune culisanta, ce se ridica atunci cand pe sub el trece o nava mai inalta. In 2000, premierii roman si Bulgar, respectiv Adrian Nastase si Simeon de Saxa-Coburg, au semnat proiectul realizarii unui pod rutier si feroviar intre Vidin si Calafat. Cele mai optimiste previziuni dau ca an al inaugurarii 2010. Deocamdata, lucrurile s-au impotmolit pe ambele maluri ale Dunarii.

UNICAT. Podul de la Cernavoda a fost, la vremea inaugurarii, cel mai lung pod din Europa

GIURGENI-VADU OII. Ideea de a face un pod peste Dunare la Giurgeni-Vadu Oii le-a venit romanilor in 1960, dar n-au vazut-o realizata practic decat peste 10 ani. Era vorba atunci despre mai multe traversari permanente ale fluviului, una din marile dorinte fiind trecerea Dunarii pe la Braila. S-a studiat atunci si posibilitatea inaltarii unor poduri in punctele Galati-Azalcau si Chiciu-Ostrov, a fost insa aprobat doar proiectul Giurgeni-Vadu Oii.

Desi sunt niste dorinte destul de vechi, realizarea unor poduri de trecere la Galati, Braila, Tulcea si Calarasi raman inca niste deziderate. Ce daca la Koln sunt zece poduri pe Rin si inca trei in Bon, ce daca in Budapesta sunt nu mai putin de noua poduri pe Dunare si cinci in Bratislava pe aceeasi apa! Sa aiba altii poduri multe, le avem si noi pe ale noastre. Putine, dar ne mandrim cu ele.

PODUL CENTENAR ESTE INCA TANAR

Podul lui Anghel Saligny este construit pe sistem de doua grinzi cu zabrele tip Gerber, cu deschiderea centrala de 140 m, cu doua console de cate 50 m, pe care se reazema grinzi independente, de 90 m lungime. Inaltimea grinzilor principale este de 32 m. A fost proiectat pentru un convoi de 13 vagoane de 3,5 t/m, trase de locomotive cu patru osii, cu o greutate de 13 t/osie. Dupa primul razboi mondial, traficul a impus admiterea pe pod a convoaielor din ce in ce mai grele. In 1941, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, podul a suferit avarii grave. Intre 1963-1967 s-au executat lucrari de consolidare. S-au introdus atunci 4.000 t de material metalic, consolidat cu 1.000 de nituri. Toate aceste lucrari s-au executat sub circulatie, fapt care la vremea aceea era un lucru deosebit. Chiar daca s-a construit podul nou la Cernavoda, dupa verificarea amanuntita, a ramas in circulatie si cel vechi, fiind in continuare o remarcabila lucrare mondiala in domeniul podurilor combinate.