x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Cu cheia de gat Dupa scoala - Surogat pentru "acasa"

Dupa scoala - Surogat pentru "acasa"

de Ionela Gavriliu    |    18 Aug 2006   •   00:00
Dupa scoala - Surogat pentru "acasa"

Cu bunica? Cu bona? Cu cheia de gat? Parintii ocupati si cu dare de mana mai au o varianta unde sa-si lase copilul dupa ore: la "after-school" sau scoala de dupa scoala. Pentru parintii care nu-si permit sa dea lunar bani cat un salariu mediu net, exista semiinternatele. Iar pentru cei care n-au deloc, exista "bona" de la… internet cafe.

Pentru unii elevi bucuresteni, programul de dupa scoala nu mai inseamna ore bune in fata calculatorului sau a televizorului pana se intorc parintii de la serviciu. O masina vine sa-i ia de la scoala in fiecare zi pentru a-i duce intr-o casuta amenajata pentru activitatile de peste zi. Aici, copiii mananca, merg in parc, la inot sau la tenis, iar la sfarsitul programului pleaca avand lectiile gata facute pentru a doua zi. La ora 18:00, uneori si mai tarziu, parintii vin si iau micutii acasa.

VREMURILE. Traditia after-school-urilor nu are mai mult de patru-cinci ani, insa sistemul incepe sa castige teren in randul parintilor preocupati de cariera si care nu se mai multumesc cu educatia pe care o dau bunicii. "S-au schimbat vremurile!", ar mai fi motivul unei astfel de alegeri.

"Eu pe baiatul meu scolar nu pot sa-l las nici in fata curtii singur. Mi-e teama nu de ce ar putea face el, ci de ce pot sa-i faca altii", marturiseste Iulia Tota, directoare la "Copil istet" after-school. O alta cauza pentru care after-school-urile devin o optiune din ce in ce mai cautata ar fi faptul ca parintii nu mai au un program fix. "Noi le oferim ceea ce parintii nu le pot da din lipsa de timp: ii asistam la lectii, incercam sa le facem un program eficient, dar si lejer", spune Liliana Farcuta, director de programe la after-school-ul "Easy Links Comunicare".

CATE BORDEIE… Pe parcursul anului scolar, o zi la un astfel de after-school arata asa: micutii ajung dupa ore, mananca, isi fac temele, iar daca mai ramane timp merg cu rolele in parc sau picteaza. Optional merg la tenis, inot sau iau lectii de chitara de cateva ori pe saptamana. La centrele cu dare de mana, copiii sunt dusi la lectii de echitatie. Avantajul acestor centre e ca ele functioneaza si in timpul vacantei scolare. Pe timpul verii, copiii raman si 12 ore la scoala de vara, cum se numesc after-school-urile pe timpul vacantei. "Daca mai ramane un pic de timp, copiii prefera sa citeasca la noi", spune Iulia Tota de la "Copil istet". After-school-ul pe care il conduce promoveaza linia traditional-romaneasca in educatie. "Cand e sarbatoare mai ducem copiii la slujba. Noi nu sarbatorim Halloween-ul sau Valentine’s Day." Cu acordul parintilor, centrul nu are televizor si nici calculator, astfel ca "ispita" este inlaturata pentru cei mici. La Easy Links Comunicare, accentul se pune pe comunicare. "Nu le impunem micutilor un regim ca la scoala, ni se adreseaza cu «Lili», «Nico», pentru ca am rupe legatura speciala", crede directoarea centrului, Nicoleta Sauciuc. Pe "legatura speciala" se mizeaza si la Phillip After-school. "Copiii simt ca vin acasa, ne povestesc ce-au facut la scoala, ce au pe suflet", spune profesor Viorica Filipescu.

DIFERENTA. Pentru ca micutii sa vina cu placere la after-school, programul nu e la fel de strict ca la scoala

NICI BONA, NICI BUNICA. Concurenta reala nu se da intre after-school-uri, ci mai degraba intre acestea, pe de-o parte, si bunicile si bonele, de cealalta parte. Pe langa rasfat si faptul ca bunica nu poate adesea sa ajute copilul la lectii, Iulia Tota de la "Copil istet" a mai observat un aspect. "Un astfel de copilas de 8 ani avea nevoie de ajutor cand se imbraca si se dezbraca la inot, de exemplu." Nici bonele nu sunt vazute mai bine cand vine vorba de educatie. "After-school-urile concureaza de fapt cu bonele. Sunt multi parinti care nu vor sa scoata copiii din casa, dar bona nu face nimic cu ei, nici macar temele", conchide Liliana Farcuta.

Preturile practicate de after-school-urile din Capitala sunt intre 5 milioane jumatate si 8 milioane jumatate pe luna.

MAI IEFTIN. Cei care nu pot alege nici after-school, nici bona si nici n-au norocul vreunei bunici prin apropiere au o solutie mai ieftina: scolile cu semiinternat. Daca la un after-school sunt una sau doua invatatoare si o ingrijitoare pentru maximum 15 copii, la stat sunt conditii dupa posibilitati.

La Scoala Generala nr. 194 "Marin Sorescu" din Bucuresti vin, in timpul scolii, si 80 de copii de care are grija un singur pedagog. "Le asiguram copiilor masa de pranz si gustarea, somnul - cei care doresc - si pregatirea lectiilor", spune directoarea scolii, Florica Baluta. "Avem si alte metode prin care sa-si petreaca timpul: calculatoare, televizoare, video, DVD", a completat aceasta.

Pretul platit de parinti pentru a-si lasa copiii dupa ore la Scoala 194 este, conform directorului scolii, de 50.000 de lei pentru masa. Pe timpul verii, semiinternatele sunt inchise.

FRICA
"Parintii nu-si mai lasa copiii cu cheia de gat si pentru ca traim alte vremuri. Eu pe baiatul meu scolar nu pot sa-l las nici in fata curtii singur. Il trimit la paine, dar ma uit pe geam sa vad cum se descurca. Mi-e teama nu de ce ar putea face el, ci de ce pot sa-i faca altii" - Iulia Tota, director after-school "Copil istet"

DADACA VIRTUALA DE LA INTERNET CAFE
Copiii carora parintii nu le gasesc insotitori cat timp ei sunt la serviciu isi gasesc singuri. In multe cazuri, cea mai la indemana alegere este un internet cafe. In miros de fum si printre personaje dubioase, invata jocurile la moda, de cele mai multe ori de tras cu pusca sau de omorat cu sabia monstrii din desene animate. Asta cand nu isi fac cunostinte noi online. Intr-o sala de internet de pe Stefan cel Mare, la ora la care parintii sunt inca la munca, mai multi pusti se joaca, hipnotizati de monitoare. Cel mai mic dintre ei n-are mai mult de 7 ani. Se opinteste sa ajunga la mouse si injura de mama focului cand e impuscat si "moare". "Hai, ma, joci cu mine", isi invita prietenul adolescent cu niscai treburi pe messenger. Calculatoarele nu au filtre pentru a impiedica accesul la site-uri porno. Daca vrei sa vezi "sexy ladies", le vezi. In curand mai vine o gasca de pusti de 15-16 ani. Isi aprind tigari si cer marunti de la aia mai mici ca sa-si ia si ei o jumatate de ora de "Counter". "Ba, mi-ai fumat tigarile, mortii tai", se mai intrerupe din impuscat unul frezat. Un copil care-si petrecea dupa-amiezile numai prin internet cafe-uri era si Zapo, un baiat de 12 ani, care in ianuarie 2006 a plecat de acasa. Cazul a fost prezentat pe larg in Jurnalul National. Baiatul a stat doua zile intr-o sala de internet din Pantelimon fara ca nimanui sa i se para suspect ca-si petrece noaptea acolo. Apoi baiatul a mers "La Pastrama", un alt internet cafe de pe Soseaua Fundeni. Aici, nu numai ca patronilor nu li s-a parut nimic in neregula ca baiatul nu pleca acasa, dar acestia au vrut sa faca "o fapta buna" si l-au pus la spalat pe jos ca sa-i dea voie sa doarma in internet cafe si sa castige si ceva de mancare.

Legea este oricum in avantajul unor astfel de patroni. Conform Legii 196/2003, cei care detin internet cafe-uri unde minorii au acces la site-uri porno pot fi sanctionati numai in cazul unor sesizari. In aceasta situatie, Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) cere blocarea accesului la site-ul respectiv. Nerespectarea dispozitiilor ANRC se sanctioneaza cu amenda intre 100 si 500 de milioane de lei vechi.

CIFRE
Un studiu realizat in 2004 de The Gallup Organization Romania si Metro Media Transilvania arata ca jumatate din copiii din mediul urban a navigat pe internet in internet cafe-uri. 19 procente dintre copiii din mediul urban isi petrec timpul liber in sase-sapte zile pe saptamana in fata calculatorului, in vreme ce in mediul rural doar 5 procente au aceasta activitate in timpul liber. Sondajul a fost realizat pe 4.000 de copii intre 6 si 14 ani.

VA URMA!
Asteptam comentariile dumneavoastra pe site-ul ziarului sau pe adresa redactiei. In ziarul de maine veti descoperi amintirile cititorilor Jurnalului National. Cum au trait ei copilaria cu cheia de gat si cum vede generatia crescuta cu ochii in monitoarele de PC vremurile de atunci.
×