x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

CIA il considera pe Ceausescu un increzut

0
20 Mar 2004 - 00:00

CIA a urmarit atent evolutia lui Ceausescu. Un raport secret din 1973 il caracteriza pe liderul Romaniei drept un increzut care ii sfideaza pe rusi si care nu suporta sa imparta celebritatea cu altcineva.

"Raport Special - Romania: Stilul Ceausescu". Acesta este numele unui document secret intocmit de expertii Agentiei Centrale de Informatii (CIA), datat 16 noiembrie 1973. Caracterizarea dictatorului si a politicii sale nu are elemente din cale afara de spectaculoase, dar ofera o imagine foarte interesanta a felului in care era vazut tovarasul la Washington. Chiar daca la acea vreme, Ceausescu avea inca relatii bune cu Occidentul, americanii i-au retinut cusururile.
LAVINIA TUDORAN

Seful suprem, increzutul care ii sfideaza pe rusi, dar care nu suporta sa imparta celebritatea cu altcineva, obsedat de cultul personalitatii, responsabil pentru sacrificiul economic al romanilor. Sunt doar cateva dintre cuvintele folosite de agentii americani pentru a-l eticheta pe Ceausescu. Studiul CIA din 16 noiembrie 1973 este impartit pe opt capitole, care ofera o imagine a "stilului Ceausescu".

Control total asupra Romaniei

"Ceausescu mentine la Bucuresti un sistem comunist rigid. Controlul sau asupra tarii este aproape complet. Contactele politice si culturale cu Vestul sunt interzise pentru majoritatea romanilor. Cetateanului de rand ii este foarte greu sa obtina o viza, chiar si pentru a merge in tara vecina, Iugoslavia. Ceausescu tine bine fraiele puterii (...). Tine si socoteala subordonatilor sai, asigurandu-se ca nu au capacitatea de a-i submina autoritatea." Asa incepe capitolul "Ceausescu acasa" din documentul CIA.

Expertii de peste Ocean au observat dorinta de putere absoluta a dictatorului: "De cand a venit la putere in 1965, Ceausescu a reconstruit pas cu pas, dupa bunul plac, partidul si aparatul de stat. A curatat sistemul si a pus in posturi-cheie oameni care ii datoreaza personal avansarea. A fost intr-o continua cautare de indivizi nu numai fideli lui, dar si cu experinta. Dorinta de a schimba arbitrar subordonatii a devenit specifica stilului Ceausescu".

Cabinetul-bucatarie

CIA noteaza ca Ceausescu si-a luat consilieri care formeaza "un cerc de ganditori de nadejde". "Fara comparatie in lumea comunista, acest "cabinet-bucatarie" este capabil sa construiaca politici si sa rezolve orice problema. Numirea, la inceputul lui 1973, a lui Nicolae Ecobescu in functia de consilier este un exemplu. Unul dintre expertii romani de top in securitatea europeana, Ecobescu are acum contact direct si frecvent cu Ceausescu si il va insoti in vizitele sale", considera serviciile de informatii ale SUA.

Agentii americani observa ca Ceausescu a uns si masinaria partidului si ca puterea este exercitata de trei organe executive, Secretariatul, Prezidiul Permanent si Comitetul Executiv, dominate de presedintele in persoana. "La fel se intampla si in privinta guvernului: Ceausescu este seful suprem ", se arata in studiu.

"Eroul national"

Puterea ce gravita in jurul lui Ceausescu, completata de adularea sa de catre presa "a ridicat semne de intrebare acasa si peste hotare". Dictatorul "nu poate si nici nu vrea sa nu fie promovat ca erou national si propriile sale actiuni au crescut ingrijorarea fata de asa-numitul "cult al lui Ceausescu"", avertizeaza CIA.

"Cultul" a capatat dimensiuni dramatice in ianuarie 1972, cand aniversarea celor 55 de ani impliniti de Ceausescu a fost ocazia aducerii unui tribut lung de o saptamana.

In document se dezvaluie: "Sunt informatii ca lideri romani, precum premierul Maurer si vicepremierul Bodnaras, l-au sfatuit sa nu incurajeze acest fel de venerare. Dar cuvintele lor nu au fost ascultate. Ceausescu este increzut si nu vrea sa imparta celebritatea cu nimeni".

Indatorarea si infometarea

"Sub Ceausescu, Romania a atins una dintre cele mai mari rate ale cresterii economice din lume. Produsul Intern Brut a crescut la o rata anuala medie de noua procente, din 1970. Industrializarea rapida a fost insa facuta prin importuri masive de echipament vestic, achizitionat mai ales prin credit. Ca rezultat, indatorarea a devenit o problema uriasa", reiese din analiza americanilor. Ei subliniaza ca romanilor li se cere "sa stranga si mai mult cureaua in numele unei eficiente sporite si a unei productii mai mari"


Gloria si decaderea tovarasului

Sfarsitul anului 1968 si toata perioada acestui deceniu a pus Romania intr-o pozitie stranie, de tara socialista care s-a delimitat de lagarul din care facea parte, iar conducatorul sau era privit ca un lider curajos, indraznet, drept, minunat. Situatia se va schimba in curand. Ceausescu, incurajat de aprecierile primite din partea liderilor occidentali, se va considera indreptatit sa acapareze toate structurile puterii si sa elimine orice miscare de opozitie.

INCEPUTUL DEZASTRULUI. O data cu trecerea anilor, "rebelul" de la Bucuresti se vede in situatia de a nu mai guverna o tara apreciata pe plan international si care primea credite externe pentru dezvoltare, ci o tara aflata intr-o criza din ce in ce mai adanca, atat din punct de vedere politic, cat si economic. Pe langa dezastrul economic ce urma sa fie adanc simtit de populatie printr-o penurie deprimanta, o data cu trecerea anilor se consolideaza cultul personalitatii noului dictator.

Planurile megalomanice de industrializare rapida a tarii ale lui Ceausescu au reprezentat un adevarat esec. La sfarsitul anilor ‘70 si inceputul anilor ‘80, efectele sunt dure: o industrie care nu putea lucra la capacitate maxima, datorita lipsei materiei prime, cazul petrochimiei, sau datoriile uriase acumulate in vremea cand statul roman se folosea de credite externe pentru industrializare - peste 10 miliarde de dolari. Situatia financiara deplorabila a tarii l-a determinat pe Ceausescu sa recurga la o masura extrema si nefericita in acelasi timp: renuntarea la imprumuturi externe si rambursarea totala a datoriilor.

DEMOLARILE. Efortul este cu atat mai mare cu cat Ceausescu nu a renuntat la proiectele sale grandioase de dezvoltare a tarii. Constructiile vechi si de patrimoniu ale Romaniei sunt distruse peste noapte, pentru ca in locul lor se proiectasera cartiere muncitoresti de tip ghetou sau diferite constructii gigantice. Pe langa distrugerea oraselor, in special a Bucurestiului, Ceausescu se ocupa personal de sistematizarea mediului rural. Sunt distruse si demolate mii de sate din toate regiunile tarii, in locul lor fiind proiectate mici orase sumbre, fara canalizare sau gaze. Pana in 1990, din totalul de 2.705 de comune rurale, urmau sa mai ramana doar 900, iar din cele 13.123 de sate, Romania sistematizata urmarea sa mai numere doar 5.000-6.000.

REVOLUTIA CULTURALA. Incepand cu anul 1971, Ceausescu promoveaza o actiune de ingradire a culturii in general. Este momentul cand, intors din vizitele desfasurate in China si Coreea de Nord, decreteaza o minirevolutie culturala, inspirata de modelul asiatic. Se organizeaza manifestarigigant desfasurate pe stadioane si in largi locuri publice, in care doar cuplul prezidential si partidul erau omagiate, precum si proclamarea "omului nou" al societatii comuniste.


Privind catre Vest

Ceausescu a cautat sa aiba relatii stranse cu Occidentul nu numai pentru a-si demonstra independenta fata de Moscova, ci si pentru a obtine beneficii economice. "Este dornic sa aiba acces la credite si tehnologii vestice. A incurajat investitiile occidentale in Romania, vazand in ele un vot de incredere privind viitorul sau", noteaza expertii din SUA. Eforturile lui Ceausescu de a curta Europa de Vest sunt binecunoscute. Numai in prima jumatate a anului 1972 a vizitat Italia si Germania de Vest. In timpul vizitelor sale in Occident, Ceausescu le cerea gazdelor sale sa i se alature la semnarea unei declaratii cu zece "principii solemne" care guverneaza relatiie dintre state. Iata care erau punctele asa-numitului decalog al lui Ceausescu:

  • 1 Dreptul inalienabil al tuturor popoarelor de a-si decide soarta;
  • 2 Dreptul sacru al fiecarui stat la libertate, independenta nationala si suveranitate;
  • 3 Egalitatea statelor in privinta dimensiunilor sistemului economic si politic;
  • 4 Dreptul fiecarui stat de a participa de pe pozitii egale la rezolvarea disputelor internationale;
  • 5 Noninterferenta, indiferent de pretext, in treburile interne si externe ale altor state;
  • 6 Respectarea inviolabilitatii frontierelor de stat si a integritatii teritoriale ale statelor;
  • 7 Obligatia statelor de a se abtine de la constrangeri militare, politice si economice in relatiile internationale;
  • 8 Obligatia de a se abtine, in orice conditii, de la amenintarea cu utilizarea fortei;
  • 9 Aplanarea disputelor intre state prin mijloace pacifiste;
  • 10 Renuntarea folosirii amenintarii sau a fortei impotriva unui alt stat.

Relatia cu SUA

Relatiile romano-americane au jucat un rol important in strategia lui Ceausescu: "In intentia de a construi legaturi mai bune cu Washingtonul, Ceausescu a insistat pe imbunatatirea comertului si a cooperarii industriale, stiintifice si tehnologice. A avut relatii personale cu presedintii Johnson si Nixon. La inceputul lui 1973, Romania a devenit prima tara din Pactul de la Varsovia care a cumparat avioane comerciale americane, incheind un contract pentru achizitionarea a trei aparate de tip Boeing 707". Aceste deschideri catre Occident au iritat in mod clar Uniunea Sovietica.

Politica externa

Politica externa dusa de Ceausescu era considerata de CIA drept "un amestec de sfidare si supunere", cu scopul de a mentine si chiar creste independenta fata de Moscova.

Toleranta

Romania nu s-a putut insa desprinde de influenta militara si economica a Uniunii Sovietice: "Calitatea lui Ceausescu este capacitatea de a avea initiative de politica externa la limita tolerantei sovieticilor. Din cale afara de grijuliu sa nu cumva sa enerveze Moscova, el isi echilibreaza sfidarea fata de un regim cu cedari.

Echilibru

Vizita lui Ceausescu in China in 1971 a fost o scapare destul de rara in cazul sau, dar a potolit mania Moscovei prin compromisuri economice. La fel, in 1973, dupa ce si-a exprimat independenta fata de Moscova la Viena si Helsinki, Ceausescu a facut un gest de impacare acceptand vizita la Bucuresti a ministrului sovietic al Apararii. Era pentru prima data, de la invadarea de catre URSS a Cehoslovaciei, cand un ministru sovietic al Apararii era primit la Bucuresti".

Exceptii

Asemenea concesii nu au impiedicat Romania sa aiba relatii cu toate tarile comuniste, URSS, China, Iugoslavia si chiar Albania, dar si cu liderii partidelor vest-europene. "Sub Ceausescu, guvernul si-a intarit relatiile cu Europa Occidentala si a incercat sa se identifice cu tarile neutre. Romania este singura natiune est-europeana care isi pastreaza relatii diplomatice atat cu Israelul, cat si cu rivalii acestuia din lumea araba", este concluzia CIA.

Ceausescu si sovieticii

"Ceausescu are o teama obsesiva de impartirea Europei in doua sfere de influenta dominate de superputeri. Astfel, Bucurestiul ar intra sub presiunea Kremlinului, fara a avea relatii cu Occidentul ", se precizeaza in document. Incercarile lui Ceausescu de a contracara aceasta teama au ajuns insa si la urechile Moscovei.

Prapastia dintre Moscova si Bucuresti s-a marit mai ales in timpul summit-ului din Crimeea, din iulie 1973. Printre altele, noteaza analistii serviciilor americane, "cele doua regimuri nu s-au inteles in privinta frontierelor. Moscova a favorizat inviolabilitatea granitelor, in timp ce Bucurestiul s-a pronuntat pentru o formula care sa excluda utilizarea fortei pentru a le schimba, dar care sa lase deschisa posibilitatea unor ajustari viitoare prin accept reciproc. Astfel, Romania a vrut sa evite respingerea permanenta a pretentiilor sale asupra Bucovinei de nord si Basarabiei, in prezent parte a URSS".

Orientul Apropiat

Stilul lui Ceausescu era, in opinia expertilor americani, "cel mai usor de recunoscut in cazul politicii duse fata de Orientul Apropiat". Romania era singura tara din Pactul de la Varsovia care avea relatii diplomatice atat cu Israelul, cat si cu marile natiuni arabe.

"Ultimul razboi din Orientul Mijlociu nu a pus capat hotararii lui Ceausescu de a mentine politica aceasta. Pozitia sovietica, potrivit careia Israelul trebuie invinovatit, a fost respinsa la Bucuresti. Mai mult, Ceausescu a propus chiar intr-un fel usor naiv un plan de pace intre arabi si israelieni. El a invitat cele doua parti sa se impace la Bucuresti. Ministrul israelian de Externe, Abba Eban, a venit. Reprezentantii arabi, nu", precizeaza CIA. Initiativa insa l-a indepartat si izolat pe Ceausescu de statele din Pactul de la Varsovia, iar relatiile sovietoromane s-au agravat. Analistii de la Washington arata ca, in final, pozitia de neutralitate nu i-a adus mari beneficii lui Ceausescu: "De la Israel nu a avut prea multe de castigat, unele state arabe au rupt legaturile cu Romania, iar altele chiar au impus embargouri".

Lectii de la Tito

"Ceausescu a observat si invatat din politica dusa de vecinul sau, presedintele Tito al Iugoslaviei, insa a adaptat ce a acumulat la propriul stil. Cooperarea romano-iugoslava incepuse inainte de 1968, dar ocupatia sovietica in Cehoslovacia i-a apropiat pe cei doi lideri", arata specialistii americani. Potrivit acestora, Ceausescu si Tito au fost adeptii ideii de a nu interveni in treburile interne ale altor state, uniti in teama fata de hegemonia sovietica in Europa de Est, dar si cu principiul ca fiecare partid comunist si fiecare natiune nu sunt numai egale, ci si stapanii proprii.

DIFERENTE. Ceausescu stia insa ca libertatea sa de miscare este mai mica fata de cea a liderului iugoslav. O granita de aproape 1.400 de kilometri cu Uniunea Sovietica a fost de ajuns pentru a tine in frau activitatea Bucurestiului. "Romania este inca parte a sistemului sovietic economic si de aparare din Europa de Est. Totusi, Ceausescu a invatat de la Tito cum sa prezinte cazul tarii sale in fata forumurilor internationale si si-a dezvoltat un simt pentru cat de departe poate merge fara a provoca o reactie puternica din partea sovieticilor", apreciaza CIA.

COLABOAREA MILITARA. Ceausescu a colaborat cu Iugoslavia: "Bucurestiul si Belgradul au conceput un plan de producere a unui subsonic militar. Exista informatii si despre o intelegere privind construirea impreuna a unui submarin. Contactele frecvente dintre ministrii de Externe ai celor doua tari, de la invazia sovietica din Cehoslovacia, indica un schimb de informatii secrete. Noua lege de aparare adoptata in Romania este un alt exemplu al dorintei lui Ceausescu de a imprumuta din experienta iugoslava. Adoptata in 1971, legea prevede mobilizarea, pe timp de razboi, a tuturor adultilor - femei si barbati".

Citeşte mai multe despre:   romania,   bucuresti,   ceausescu,   relaţii

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de