x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Revolutia a fost provocata din afara granitelor"

0
26 Apr 2004 - 00:00


Seful Directiei de Informatii a Armatei din decembrie 1989, viceamiralul Stefan Dinu, dezvaluie faptul ca fusese avertizat asupra planurilor serviciilor secrete straine privind declansarea revoltei impotriva lui Ceausescu cu doua luni inainte.



Seful Directiei de Informatii a Armatei din 1989, viceamiralul Stefan Dinu, s-a hotarat sa lamureasca misterele Revolutiei romane.
Dezvaluirile sale senzationale despre contextul international, despre preocuparile de-atunci ale aparatului care-l pazea si dorea sa-l salveze pe Ceausescu se impletesc cu analize foarte pertinente ale faptelor si personajelor implicate in evenimente. Dupa aproape 15 ani de tacere, „Canaris", dupa cum ii spuneau ceilalti sefi ai informatiilor militare din Tratatul de la Varsovia, explica si cine au fost teroristii, de ce au tras si cum s-a ajuns la situatia sa moara oameni nevinovati. Fara indoiala, afirmatiile sale vor starni controverse, dar care vor avea rolul inchegarii adevarului istoric despre decembrie 1989. Incepand din acest numar va prezentam, in serial, destainuirile incendiare ale fostului sef al DIA.
Razvan Belciuganu



Asemenea tuturor revolutiilor ce au avut loc in secolul al XX-lea, Revolutia romana din 1989 s-a constituit intr-un proces complex si profund, cuprinzand toate domeniile de activitate: politic, social, economic, militar, diplomatic etc. Pana acum s-au scris putine lucrari care sa fi tratat Revolutia romana in complexitatea ei, multe dintre ele limitandu-se la abordari unilaterale si mai ales incercandu-se exploatarea lor in interese de partid si in confruntarile electorale.


Avea Caragiale o cugetare pe care o exprima adeseori: „Voiesti sa cunosti bine lucrurile, priveste-le de aproape, vrei doar sa-ti placa priveste-le de departe!". Deci marturiile celor ce s-au in mijlocul evenimentelor, valoric pot fi considerate de prima mana. Aceasta este si ceea ce ma determina sa-mi fac public cunoscute amintirile din acea vreme.


Schimbari in Europa de Est


Evenimentele care au precedat Revolutia prevesteau caderea inevitabila la o data apropiata si a regimului comunist totalitar din Romania. Criza regimului comunist, care la noi inregistra cele mai acute forme, era consecinta implacabila a rupturii ce se produsese dintre politica regimului comunist dictatorial si tara, a instrainarii conducatorilor comunisti fata de nevoile si aspiratiile populatiei.


Printre institutiile care au avut de suferit de pe urma regimului comunist totalitar s-a aflat si armata. Deturnarea armatei de la misiunile ei traditionale - de aparare, folosirea ei abuziva ca forta de munca ieftina la cele mai grele lucrari din economie, adeseori la un loc cu detinutii de drept comun, nesocotirea drepturilor statutare ale cadrelor privind avansarile in grad si functii, slaba salarizare etc. sunt numai cateva dintre cauzele care au creat in armata o puternica stare de nemultumire.


Rasturnarea regimului comunist totalitar satisfacea pe deplin starile de spririt ale militarilor, singura cale a detensionarii situatiei explozive din armata.


Cu ochii la revolutiile altora


Prin natura activitatii sale, Directia de Informatii din Marele Stat Major, DIA, asa cum era cunoscuta, detinea numeroase informatii si indicii care prevesteau iminenta rasturnare a regimului dictatorial din Romania. In baza acestora, organele de decizie erau tinute la curent cu evenimentele externe, cu schimbarile ce aveau loc in toate planurile: politic, economic, social si militar din zonele de interes pentru tara noastra.


Se poate sublinia ca informatiile pe aceste teme au devenit de un atat de larg interes, incat DIA a trebuit sa-si redistribuie fortele pentru a putea acoperi tote solicitarile din aceste domenii. Totodata, fluxului informational zilnic din domeniul militar i s-a adaugat un supliment paralel cu date privind transformarile social-economice si politice din tarile socialiste. Pe acest circuit erau transmise „in extenso" cuvantari, declaratii, hotarari sau rezolutii ale conducerilor tarilor socialiste, cat si sinteze informative cu schimbarile care aveau loc in aceste tari. Acest circuit nu era unul permanent, ci el se stabilea de fiecare data in functie de continutul materialelor transmise. Dupa utilizarea lor, aceste materiale se inapoiau la DIA sau se distrugeau de cei ce le-au primit.


Pe de alta parte, s-a putut observa din partea unor state socialiste angajate pe calea reformelor o intensificare a eforturilor ca armata noastra, conducerea militara superioara sa fie informata asupra avantajelor reformelor economice, sociale si politice initiate la ei.


Discutii „intamplatoare"


In ultimii doi-trei ani, pe timpul vizitelor militare, fie ale noastre in strainatate, fie ale altor tari la noi, nu exista ocazie pentru a nu fi abordate problemele restructurarii si binefacerile acesteia in viata economica si sociala a tarilor respective. De regula, discutiile pe aceste teme pareau a fi intamplatoare, in pauze, in timpul dedicat intalnirilor neoficiale, al activitatilor culturale, sportive, relaxante.


In cele din urma s-a recurs la procedura oficiala si in abordarea autoritatilor militare. Tema in sine, de „informare asupra situatiei interne si a preocuparilor partidului si guvernului din tara respectiva", parea o practica fireasca, ca intre tari prietene ce nu puteau fi refuzate. Cel mult puteam sa ne intrebam de ce noi, militarii, trebuie sa fim informati asupra acestor lucruri.


Personal, am fost solicitat la mai multe astfel de informari, dar doua mi-au retinut atentia in mod deosebit.
Intr-una dintre zilele lunii mai 1988, atasatul militar sovietic la Bucuresti a solicitat o vizita confidentiala la seful DIA ca fiind dorinta expresa a Statului Major General al armatei sovietice. Primirea a avut loc la Sectia Legaturi Externe, fiind inregistrata in totalitate.


„Discurs" despre prefacerile din URSS

In cadrul audientei, contraamiralul sovietic Terentiev ne-a facut o ampla expunere dupa un material tiparit despre reformele din URSS si alte tari socialiste, intrebandu-se la fiecare problema, retoric desigur, de ce in Romania aceste programe n-ar fi posibile. Am dedus ca toate aceste intrebari se constituiau in tot atatea reprosuri si critici la adresa politicii rigide si dogmatice din tara noastra. In incheiere, diplomatul rus solicita ca informarea lui sa fie adusa la cunostinta marelui Stat Major si a Ministerului Apararii Nationale, dorinta indeplinita in aceeasi zi.
Raspunsul organelor superioare n-a intarziat. A doua zi s-a primit dispozitia de la Comitetul Central al PCR ca atasatul militar sovietic sa fie invitat la Marele Stat Major pentru a fi avertizat ca si-a depasit atributiile pentru care a fost acreditat, iar la urmatoarea abatere i se va retrage acreditarea.


Proiectul maghiar

Cu un alt prilej, pe timpul unei misiuni la Varsovia, in mai 1989, omologul meu maghiar mi-a propus o intalnire confidentiala insotiti doar de translatori. Dupa schimburile de amabilitati care au loc de regula la inceputul unor astfel de intalniri, generalul locotenent Sucsz Ferenz mi-a comunicat ca sefii lui din Ministerul Apararii i-au cerut sa-mi faca o informare cat mai larga asupra situatiei interne din Ungaria si a orientarilor politice si economice adoptate recent de conducerea tarii sale. Chiar de la inceput a tinut sa-mi precizeze „ca programele de reforma din Ungaria depasesc cu mult pe cele adoptate in URSS de Gorbaciov prin cunoscuta politica de perestroika si glasnost".
In sprijinul acestei afirmatii au fost subliniate o serie de proiecte dintre care mentionez: descentralizarea conducerii economice, incurajarea proprietatii private si libera initiativa a micilor intreprinzatori, liberalizarea preturilor, incurajarea cererii si ofertei pe piata interna, libertatea presei, dreptul de constituire de noi partide si organizatii politice ale caror programe nu contravin intereselor Ungariei etc.
Multumindu-i pentru informarea prezentata si asigurandu-l ca acestea vor fi raportate conducerii Ministerului roman al Apararii i-am solicitat totodata parerea sa in legatura cu aparitia in Ungaria a unor lucrari care contestau sau puneau la indoiala aparteneta la Romania a unor parti din Transilvania. Rezum discutia noastra la doua afirmatii ale generalului maghiar: mai intai ca aceia care revendica teritorii din jurul granitelor ungare sunt foarte putini in tara sa si, in al doilea rand, dupa parerea sa, „ori de cate ori Ungaria a pretins sau a incercat extinderea teritoriilor pe seama vecinilor a pierdut de fiecare data si mai mult, iar acum Ungaria nu poate risca si alte pierderi".
Ne-am despartit cu strangeri de maini, dar personal retinusem doua concluzii: intai ca informarea prezentata, pusa probabil de acord cu ceilalti aliati din Tratatul de la Varsovia, constituia inca un avertisment colectiv dat politicii dogmatice conservatoare din Romania, iar in al doilea rand rezulta ca in acel moment Ungaria nu reprezenta nici o amenintare pentru tara noastra.


Propaganda prorazboi

Inaintarea unei informari de la intalnirea respectiva forurilor ierarhice romanesti nu s-a soldat decat cu critici aspre si avertismente la adresa ministrului Milea si a mea, spunandu-ni-se ca ne aplecam urechea la cei din afara care nu agreeaza Romania. Penibila situatie am trait. Mi-am amintit atunci de o reflectie a unui mare ganditor, Chafort, daca nu ma insel: „Sunt tari in care cei ce dau foc sunt lasati in pace, in schimb sunt persecutati cei ce trag clopotele de alarma". Romaniei de atunci i se potrivea intru totul aceasta cugetare.
Fireste ca aparatul de propaganda cenzura si organele de contrainformatii ale regimului comunist tineau inca sub control accesul populatiei la informatiile de genul celor despre care am amintit.
Printre masurile destinate anihilarii acestora s-au luat insa si masuri mai incisive. Asa se explica lansarea unei adevarate campanii propagandistice cu privire la pericolul militar de la granitele de nord-vest si nord-est ale Romaniei. Se incerca reeditarea spiritului de solidaritate a populatiei in jurul lui Ceausescu din august 1968. Numai ca situatia din anul 1989 era cu totul alta. Soarta regimului totalitar era de-acum hotarata. El mai avea putine zile de trait.
La nivelul conducerii armatei, propaganda oficila privind pericolul militar extern nu avea nici o relevanta. Cei abilitati a sti ce se intampla in jurul granitelor cunosteau foarte bine totul si trebuie subliniat ca nimic nu constituia o amenintare reala militara pentru Romania.


Aplicatii in jurul Romaniei

Reconstituind situatia militara de atunci din jurul granitelor tarii noastre rezulta ca:
  • Din directia considerata cea mai periculoasa - nord-vest, in Ungaria, in perioada 6-8 iunie a fost organizata o aplicatie comuna ungara, cehoslovaca si sovietica, cu activarea unor elemente de comandament si trupe marcate (n.r. - prezenta unor trupe masive in cadrul aplicatiei militare este simbolizata de folosirea unor subunitati militare de diferite marimi), care, dupa aprecierile noastre, nu puneau nici o problema. Mai tarziu, intre 14-28 octombrie, trupele sovietice din Ungaria (Divizia 102 si Corpul 3 Armata sovietic, concomitent cu trupele din apararea antieriana, impreuna totalizand aproape 13.000 de militari, au organizat o aplicatie in raionul Budapesta - Tokay, care, de asemenea, nu reprezentau nici o amenintare serioasa pentru noi.
  • Din directia nord-est, in URSS, de asemenea, au avut loc unele activitati militare nesemnificative. In intervalul de timp octombrie-noiembrie s-au executat trei aplicatii in teren cu trupe marcate; prima in perioada 4-17 octombrie in Bucovina de Nord, de catre Divizia 66 Mecanizata, continuata pe 15-16 octombrie in sudul Basarabiei, de catre Divizia 118 Mecanizata Sovietica, iar a treia intre 2-4 noiembrie, de Divizia 33 Mecadizata de Garda la est, in raionul Balti.
  • Apele Marii Negre au constituit de asemenea teatrul unor aplicatii navale: la sud-est de Insula Serpilor, la sud de Ialta, la vest de Suhumi si sud de Subla, in apele de est ale Bulgariei.
  • In sudul Romaniei, doua aplicatii militare au fost mai importante, in iunie - „Balkan 89" - si in august - „Marita 89", ambele orientate pe directia de sud, spre Grecia, misiuni ce ii erau stabilite Bulgariei prin prevederile Tratatului de la Varsovia.


    Operatiunea „Laleaua"

    Deci se poate spune ca nici o activitate din cele mentionate nu reprezenta o amenintare serioasa pentru tara noastra. Dar, pentru a avea sub un control permanent miscarile militare din jurul granitelor Romaniei, DIA a instituit un serviciu neintrerupt de cercetare si goniometrare a retelelor radio-militare ale vecinilor, inregistrandu-le orice miscare si schimbare de pozitie a unitatilor militare.
    Interceptarea, cercetarea si goniometrarea marilor unitati opearativ-strategice din adancimea teritoriului tarilor vecine se executau cu mijloace specifice de un personal specializat, prevazut intr-un plan a carui denumire de cod era „Laleaua", iar urmarirea si cercetarea retelelor radio-militare, de regula pe Unde Ultra Scurte din imediata apropiere a frontierelor tarii, era de asemenea realizata, in perioadele de tensiune, pe baza unui plan special denumit „SIGMA" (sistem de informare si goniometrare al Ministerului Apararii).
    Cercetarea radio-electronica era dublata de un numar de observatori: unii care faceau deplasari pe soselele tarilor vecine, dinspre Romania, altii care din puncte aflate pe linia de granita tineau sub supraveghere vizuala si audio teritoriile din imediata apropiere a frontierelor. Prin urmare, era putin probabil sa se produca miscari de trupe semnificative spre granitele Romaniei. In ultimele luni ale anului 1989, in noiembrie-decembrie, regimul dictatorial ceausist intrase deja intr-o ultima faza a crizei, cand realitatile erau ignorate, deciziile erau opuse intereselor populatiei si ultimele acte ale conducerii nu vizau decat permanentizarea cuplului dictatorial la conducerea tarii.
    In acest moment, probabil ca strainatatea si-a pierdut rabdarea. Nu stiu daca pe filiera iugoslava ne-a venit Revolutia, stiu sigur ca pe filiera iugoslava ne-au venit informatiile despre cum se va actiona pentru a provoca Revolutia.


    Avertismentul iugoslav

    Dintre multele semnale primite, care prevesteau sfarsitul dictaturii din Romania, unul dintre acestea continea o serie de date confirmate intru totul de evenimentele ulterioare.
    Prin luna octombrie 1989, fostul meu omolog iugoslav, general locotenent Georgio Iovicic, l-a invitat pe atasatul militar roman la Belgrad, colonel Manea Dumitru, pentru a-i face o informare cu unele probleme de un deosebit interes pentru tara noastra.
    Dupa ce si-a justificat initiativa ca o dovada a prieteniei traditionale sI a obligatiilor de reciprocitate statornicite intre tarile noastre, generalul iugoslav a solicitat sa se comunice la Bucuresti despre existenta unor planuri care vizau rasturnarea regimului politic din Romania. Sursele din care proveneau informatiile nu ne erau dezvaluite. TotusI, ni s-a dat a intelege ca datele au fost obtinute din capitalele unor tari vecine noua, ca Budapesta, Sofia sI Moscova, unde el personal facuse recent o calatorie in circuit. Din contactele avute cu mediile militare si politico-militare din aceste tari, rezulta ca la o data foarte apropiata, in Romania urma sa aiba loc unele actiuni destabilizatoare.
    In decursul intrevederii, timp de peste o ora, omologul meu iugoslav a descris un adevarat scenariu al evenimentelor ce urmau sa aiba loc. Se mentiona faptul ca vor fi organizate mai intai patrunderea unor grupuri de indivizi pregatiti special, care sub acoperirea de turisti, veniti la neamuri sau prieteni, la momentul potrivit vor provoca tulburari si panica in randul populatiei indemnand la revolta si nesupunere fata de autoritatile romanesti. In planul descris se mentiona succesiunea evenimentelor in doua etape:
  • in prima etapa se avea in vedere declansarea de agitatii si tulburari in orasele de granita ale caror populatie, fiind neomogena si avand un mai larg acces la mediile de informare straine, era apreciata mai vulnerabila si deci mai decisa sa inlature regimul politic din Romania.
  • in a doua etapa se avea in vedere extinderea revoltelor in marile localitati din interiorul tarii. Autorii provocarilor contau in primul rand pe starea de nemultumire generalizata a societatii romanesti ajunsa la limita, careia nu-i mai trebuia din afara decat un mic impuls pentru a declansa o revolta la nivel national.



    CV Viceamiral (r) Stefan Dinu


  • S-a nascut la 7 februarie 1929, in comuna Bobicesti, judetul Olt
  • A absolvit Liceul „Cantemir Voda" din Bucuresti si Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti
  • A absolvit Scoala de ofiteri in 1949, Academia de Inalte Studii Militare - Facultatea de Marina in 1953, Cursul post academic superior in 1976 cu calificativul maxim
  • A indeplinit functii de comanda, de stat major, didactice si in aparatul politic la subunitati, unitati si mari unitati tactice si operative
  • Ultima functie pe care a avut-o, in perioada 1978 -1990, in Armata a fost aceea de sef al Directiei de Informatii din Marele Stat Major
  • Dupa pensionare a devenit membru al Societatii de Stiinte Istorice si membru al Asociatiei Diplomatilor Militari in Rezerva si in Retragere „Alexandru Ioan Cuza"

    Nu ratati! In numarul de maine alte dezvaluiri cutremuratoare ale viceamiralului Stefan Dinu.
  • Citeşte mai multe despre:   romania,   tara,   Ungaria,   militar,   ţări,   regimului,   militare,   revoluţia

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de