x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Secretul „tradarii" generalului Vasile Milea

0
24 Mar 2004 - 00:00
Secretul „tradarii


Generalul Vasile Milea, ministru al Apararii in momentul Revolutiei, a fost toata cariera sa dator dictatorului. Acesta i-a iertat greselile trecutului si l-a promovat. In timpul revoltelor de la Timisoara si Bucuresti, Milea a ezitat si a amanat executarea intocmai a ordinelor lui Ceausescu. In ultima sa noapte Milea a sunat neautorizat pe telefonul „rosu" in afara granitelor.

„Informam ca ministrul Fortelor Armate a actionat ca un tradator, impotriva independentei si suveranitatii Romaniei si, dandu-si seama ca este descoperit, s-a sinucis." Aceste cuvinte le-au transmis crainicii Televiziunii Romane si Radioului, la ora 10:45, in ziua de 22 decembrie 1989. Moartea generalului Vasile Milea ramane unul dintre cele mai controversate si dezbatute momente de care atunci a atarnat soarta revolutiei romane. Conditiile in care ministrul Apararii Nationale isi pierdea viata in cea mai fierbinte zi a revoltelor de la Bucuresti raman la fel de neclare si dupa 14 ani. Asasinat sau sinucidere, moartea generalului Vasile Milea si atitudinea lui in timpul evenimentelor au facut ca revolutia romana sa nu se transforme intr-un macel. MIRUNA PASA RAZVAN BELCIUGANU

Generalul Vasile Milea era in acel decembrie 1989 ministru al Apararii Nationale, unul dintre cei mai puternici oameni ai momentului. Comandantul dur de care isi amintesc subordonatii a ajuns in fruntea ministerului dupa o cariera inceputa in 1947, ca elev al Scolii Militare de Ofiteri de Infanterie. A fost numit ministru la 16 decembrie 1985, cu exact patru ani inainte sa izbucneasca revolta de la Timisoara.

Cand a plecat la armata, era invatator suplinitor, dupa ce terminase Liceul Comercial „Mihai I". Fiind nascut in 1927, la Leresti, judetul Arges, a simtit ca adolescent marirea si decaderea regalitatii in Romania. In mai 1949 era deja sublocotenent intr-o armata ce copia cu forta „Armata Rosie Eliberatoare". Potrivit obiceiurilor vremii, pana la sfarsitul anului a fost deja avansat locotenent. Apoi, doi ani, a urmat Academia Militara Generala, Facultatea Tancuri, cu calificativul „foarte bine" si diploma de merit, ceea ce demonstreaza ambitia si aplecarea sa spre studiu. A devenit in 1952 locotenent-major si apoi capitan, maior in 1954, iar locotenent-colonel in 1956. La 30 decembrie 1962 a fost avansat la gradul de colonel, iar steaua de general-maior a capatat-o in 1964, de Ziua Armatei.

Momentul de cumpana

Din biografia lui Vasile Milea, cea oficiala, lipseste insa ceva. Atat militari, cat si fosti ofiteri de securitate foarte bine documentati sustin ca in 1964 Milea a trecut printr-un moment greu. A fost la un pas de a fi dat afara din Armata pe cand comanda o unitate din Medgidia. Controlul Financiar Intern gasise o deturnare de fonduri, pentru ca Vasile Milea a dat ordin sa se foloseasca niste bani pentru a se asfalta interiorul unitatii, aflata in noroaie pana-n gat. Ofiterii de securitate chiar au gasit si legaturi mai mult decat suspecte intre santierul ad-hoc instituit in unitatea militara si folosirea soldatilor la munci in folosul unor nomenclaturisti. Din aceasta cauza, Milea a fost trimis in fata Consiliului de judecata si, spun sursele citate, chiar a existat un raport de trecere a sa in rezerva.

Salvatorul Ceausescu

Totul se petrecea, asadar, in oranduirea Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dar acesta avea sa moara, iar locul a fost luat de Nicolae Ceausescu, in 1965. Un aspect mai putin cunoscut si din biografia lui Nicolae Ceausescu este faptul ca el a activat dupa razboi in armata, avand gradul de general si fiind chiar ministru adjunct al Apararii. „Domeniul" de care raspundea Nicolae Ceausescu era Directia Politica Superioara a Armatei, practic organismul care a sovietizat Armata Romana. Cert este ca Milea a fost reabilitat dupa ce Nicolae Ceausescu a ajuns la putere, iar totul s-a dat uitarii, incat astazi, deocamdata, doar marturiile ofiterilor amintiti mai pot dezvalui pata de-a lungul carierei generalului.

General controversat

Din 1965, Milea a „renascut" ajungand sa conduca Armata din Transilvania. A devenit general-locotenent la 23 august 1969 si a fost numit sef de stat major al Garzilor Patriotice din Romania. Dupa opt ani a mai primit o stea, cea de general-colonel. Apoi, in 1980, Vasile Milea este cel care a preluat comanda Marelui Stat Major, functie din care avea sa fie facut ministrul Apararii in 1985. La comanda Marelui Stat Major, Milea l-a numit pe generalul Stefan Guse, un ofiter capabil, dar despre care ofiterii de securitate spun ca era ruda cu el. Se zice ca sef al Marelui Stat Major ar fi trebuit sa fie numit, dupa valoare si experienta, generalul Dumitru Velicu. Ca ministru al Apararii, Vasile Milea a luat cateva masuri foarte contestate pe furis in cazarmi, precum aceea ca a redus norma de echipare cu 25 la suta si a introdus sistemul detasarilor ofiterilor in economie. Totusi, in „era Milea", Armata Romana s-a deschis catre tarile NATO, existand numeroase aplicatii si vizite comune.

A ordonat „Trageti"?

La patru ani de cand fusese numit ministru al Apararii, a izbucnit revolta de la Timisoara. La 17 decembrie, in baza ordinului dat de Ceausescu, primul secretar al judetului Timis i-a cerut insistent generalului Milea ca armata sa fie scoasa in strada pentru linistirea manifestantilor. Ministrul Apararii Nationale l-a refuzat initial categoric, dar dupa cateva minute, ca urmare a ordinelor dictatorului, Milea a revenit si a permis iesirea Armatei, insa fara armament si munitie. In aceeasi zi a incercat sa afle ce s-a intamplat cu adevarat la Timisoara de la Iulian Vlad si de la Tudor Postelnicu, dar acestia nu i-au spus nimic. In schimb, Postelnicu i-a reprosat lui Milea ca ar fi raportat dezordinea de la Timisoara secretarului Comitetului Central, Ion Coman. La ora 13:30, din ordinul ministrului Apararii, Armata a intrat in stare de lupta.

Amenintarea lui Ceausescu

In dupa-amiaza zilei de 17 decembrie a avut loc o sedinta a Comitetului Politic Executiv (CPEx). Potrivit stenogramelor, Nicolae Ceausescu i-a acuzat pe Milea, Postelnicu si pe Iulian Vlad de tradare, lasitate si nerespectarea ordinelor. „Ce au facut ofiterii tai Milea? De ce nu au tras? La picioare trebuia sa traga." Generalul Milea a raspuns: „Am ordonat sa nu se imparta nici un fel de munitie". Ceausescu a replicat violent: „Consider ca ati tradat interesele tarii, interesele poporului, ale socialismului si nu ati actionat cu raspundere. Stiti ce ar trebui sa va fac?... Sa va pun in fata plutonului de executie... Pentru ca ceea ce ati facut voi inseamna pactizare cu inamicul". Dictatorul a dat ordine imediate ca „oriunde se incearca vreo actiune trebuie lichidata radical, fara nici o discutie". „Am dat ordin sa se someze si daca nu se supun, sa se traga... intr-o ora sa fie restabilita ordinea in Timisoara!" (stenograma sedintei de pe 17 decembrie). O data cu lasarea noptii, violentele de strada au luat amploare, iar Milea a ordonat deschiderea focului de avertisment.

„Armata nu a actionat cum trebuie la Timisoara"

Corneliu Parcalabescu, seful Statului Major al Garzilor Patriotice, declara in dosarul privind moartea lui Milea: „Pe 18 decembrie am fost chemat impreuna cu generalul Milea la Elena Ceausescu, care ramasese practic la comanda (n.r. - Nicoale Ceausescu era in Iran). Ni s-a cerut sa prezentam situatia de la Timisoara. Generalul Milea a scos o lista ce reprezenta actiunile militarilor, iar academiciana a reactionat si a spus: «Armata nu a actionat cum trebuie si a inceput sa dea indicatii ca si cum ar fi fost o mare stratega. Am fost convins in acel moment ca ministrul Apararii prelungea situatia in interesul poporului»".

Fara uz de arma

La 19 decembrie, Ilie Ceausescu, prezent la Timisoara, cerea intr-o sedinta ca armata sa ramana in strada pentru ca „tulburarile sunt provocate de elemente teroriste aservite intereselor tarilor capitaliste, scopul lor fiind rasturnarea socialismului si intoarcerea la capitalism". Primul secretar Radu Balan a fost luat ostatic de muncitori. Generalul Guse s-a dus sa-l elibereze si a discutat cu muncitorii care cereau libertate, democratie si demisia lui Ceausescu, dar este chemat inapoi de Ion Coman, la ordinul lui Milea.

La 20 decembrie, greva generala a fost declansata. Revoltele s-au transformat in manifestatii pasnice, iar generalul Guse, cu aprobarea lui Milea, a interzis total uzul de arma. Militarii din dispozitiv au primit de la manifestanti paine si apa. Fortele MApN au permis trecerea coloanelor de manifestanti. Fraternizarea s-a produs. Cu aprobarea lui Milea, generalul Guse a dispus retragerea trupelor in cazarmi, folosind ca pretext evitarea fraternizarii.

Mitingul din 21 decembrie

Sotii Ceausescu, crezand inca in autoritatea lor asupra poporului, au dispus organizarea unui miting la Bucuresti. Demonstratia de pe 21 decembrie s-a transformat insa intr-o degringolada care a luat prin surprindere intregul aparat de stat. Piata a fost evacuata si s-a organizat dispozitivul, format din forte MI si Securitate, care trebuiau sa blocheze intrarea oamenilor spre sediul CC. Militarii mobilizati nu aveau asupra lor munitie de razboi. Dupa-amiaza au loc primele incidente. Un camion militar a fost atacat. Un elev de la Scoala de Securitate a fost ranit si au murit sapte manifestanti. Dupa ce a fost informat despre incident, generalul Milea a interzis sa se mai execute foc si sa mai fie bagati in linia intai militari: „Daca pleaca scutierii, sa plece si militarii", a ordonat ministrul Apararii.

Ultima noapte

Noaptea de 21 spre 22 decembrie, ultima noapte a generalului Milea. Potrivit declaratiilor aflate la dosar, seara, in jurul orei 21:00, ministrul Apararii este chemat la Ceausescu impreuna cu Postelnicu, Parcalabescu si cu Iulian Vlad. Potrivit declaratiei lui Parcalabescu, Milea este apostrofat „pentru modul defectuos in care actionase armata pentru reprimarea demonstrantilor de la Intercontinental". „Au fost aduse sase tancuri din ordinul lui Milea pentru a face tot posibilul ca demonstrantii sa fie raspanditi", sustine Parcalabescu. Generalul Iulian Vlad a declarat in momentul anchetei ca Milea era foarte agitat in acea zi. „Mi-a spus ca a fost numit comandant al actiunii de imprastiere a demonstrantilor."

Cu tancul prin multime

„Umbra" lui de la Securitate ne-a spus ca a iesit pe la ora 23:00 din scara B a Comitetului Central, cu casca pe cap. In momentul in care a ajuns la dispozitiv l-a intrebat pe ofiterul Viorel Amariucai: „Ce se intampla?". Acesta a raspuns ca s-a dat foc. Intre timp, un camion militar a intrat in multime. Ofiterul Directiei a IV-a spune ca Milea l-a intrebat pe un maior de la regimentul de tancuri daca poate sa treaca peste baricada. Ofiterul a incuviintat si Milea i-a spus mecanicului tancului ca, in momentul in care lasa mana in jos, sa treaca. Mecanicul a ambalat tancul si, la semnalul ministrului, a plecat cu mitraliera tragand in plan orizontal. In schimb, militarul in termen Claudiu Dumitrescu declara in ancheta mortii lui Milea ca generalul a ordonat sefului sau, locotenentul Serban, spargerea baricadei facute de demonstranti in Piata Universitatii. Dumitrescu sustine ca a mers cu primul tanc ce a intrat in blocada si care apoi a luat foc, dar neaga faptul ca s-ar fi tras cu mitraliera de pe tanc. Totul s-a terminat in jurul orei 12:30. Manifestantii au fost imprastiati.

„Milea se simtea injosit"

Iulian Vlad declara in dosar: „Cand s-a terminat totul am coborat in strada. Milea m-a vazut, a venit la mine, m-a luat in brate si plangand mi-a relatat ca e foarte afectat de cele petrecute". A urmat in jurul orei 1:00 sedinta cu Nicolae si Elena Ceausescu, la etajul 1 al CC. „Ceausescu era foarte satisfacut. I-a dat ordin lui Milea sa mobilizeze in continuare unitatile din Bucuresti si din zonele limitrofe." Imediat dupa sedinta, Iulian Vlad si generalul Vasile Milea au stat de vorba cateva zeci de minute. Potrivit lui Vlad, Milea se simtea injosit ca el si Armata sunt folositi pentru asemenea situatii. Milea a urcat apoi la etajul 6 al CC. S-a dus in biroul lui Parcalabescu. „Pe la 1:30 a venit la mine generalul Milea si mi-a spus ca este foarte obosit. I-am oferit un ceai, dupa care mi-a spus ca este posibil ca aceasta demonstratie sa ia amploare si ca se va intampla ceva. Dupa care s-a dus la biroul lui Ion Coman si s-a culcat."

Telefonul fatal

Dupa ce a plecat de la Parcalabescu, ministrul Vasile Milea nu s-a culcat. Ofiteri de armata si securitate foarte bine informati ne-au declarat ca generalul a pus mana pe telefon. Pe „firul rosu". A luat legatura cu ministrul Apararii din Ungaria, Ferenc Karpatyi, si l-a intrebat daca pregateste o invazie in Romania. Intre cei doi ministri ai Apararii era o legatura foarte stransa. Mama ministrului ungar al Apararii traia in Romania, intr-o localitate transilvaneana, iar generalul Vasile Milea ordonase unor medici militari, dar si altor ofiteri din zona sa o viziteze, sa-i duca medicamente si sa aiba grija sa nu-i lipseasca nimic. In cursul acestei ultime convorbiri, Ferenc Karpatyi a raspuns ca nu pregateste o invazie, dar si-a luat masuri de precautie avand in vedere evenimentele din Romania. Discutia pe „firul rosu" se facea intotdeauna autorizat. Dar generalul Milea nu a cerut avizul in acea noapte. Tehnologia era sovietica, iar centrala telefonica se afla la Kiev. Se intelege, toate aceste convorbiri de „gradul 0" erau inregistrate de KGB. Bineinteles, pe teritoriul Romaniei erau „dublate" si de interceptarile Securitatii.

„Sa nu se traga!"

Ofiterul de securitate Ion Vatamanescu, insotitorul personal al lui Milea, declara in timpul anchetei ca, in dimineata de 22 decembrie, „in jurul orei 7:00 s-a primit telefon prin care i se ordona generalului Milea sa se prezinte la Cabinetul 1. L-am trezit, i-am raportat ordinul si l-am ajutat sa se echipeze. Mi-a spus: «Bai copile, nu mai pot!». Era parca mai imbatranit datorita oboselii acumulate". La sedinta fulger au participat Constantin Dascalescu, Emil Bobu, Vasile Milea, Iulian Vlad si Tudor Postelnicu. Maiorul Alexandru Rafailescu declara ca dupa sedinta: „Generalul Milea a iesit desfigurat. (...) A strigat sa nu se traga in multime. Sa nu se raspunda la provocari, militarii sa ramana grupati langa tehnica".

„Rezolv-o sau o rezolvam noi"

Ceea ce nu s-a scris in nici un raport oficial este ca Milea a avut un prilej in care a dat in acea dimineata ochii numai cu Nicolae Ceausescu. Conducatorul statului avea asupra lui Milea ascendentul reabilitarii din 1964. Ofiterii de armata si securitate amintiti mai sus ne-au spus ca dictatorul avea pe masa inregistrarea convorbirii dintre ministrul sau si ministrul ungur, convorbire pe care nu o autorizase. In toate aceste zile, Nicolae Ceausescu primise o avalansa de informatii despre agresiuni din strainatate asupra regimului sau. Nemultumit pana atunci de modul in care ministrul Apararii indeplinise ordinile sale, Comandantul Suprem a vazut prin acea inregistrare tradarea lui Milea. Astfel s-ar fi putut explica in mintea lui Ceausescu ezitarile si amanarile cu care ministrul coordonase actiunile armatei din acea perioada. In acea dimineata, Ceausescu i-ar fi spus lui Milea: „Rezolv-o sau o rezolvam noi!".


Epilog

Judecatorul

De ce dumneata l-ai facut tradator, am auzit comunicatul care l-ai spus, prin care ai instituit starea de asediu, ca generalul Milea, tradator, s-a sinucis pentru a scapa de raspundere, de pedeapsa dreapta pe care o astepta ca tradator.

Nicolae Ceausescu

Pentru lamurirea dumneavoastra, tradatorul Milea...

Judecatorul

De ce nu l-ati judecat daca era tradator?

Nicolae Ceausescu

Pentru ca atunci am constatat treaba aceasta, chiar in ziua respectiva. Si a plecat ca sa aplice masuri, va spun asta pentru judecata dumneavoastra, dintr-un grup intreg si au venit ofiterii care erau cu el si ne-au anuntat ca s-a impuscat. Si de-abia dupa aceea am constatat ca n-a aplicat ordinele stabilite ca unitatile militare sa-si faca datoria. (din stenograma procesului Ceausescu)


1.000 Milea la Pentagon

In 1986 a fost primul ministru al Apararii din Pactul de la Varsovia care a vizitat Washington-ul, incat spionii rusi se chinuiau, prin aeroporturile lumii, sa afle enigmele intalnirilor generalului cu demnitarii Pentagonului. Vizita din octombrie 1986 i-a intrigat pe ceilalti membri din Pact de care, de altfel, a fost tinuta secreta. Generalul Vasile Milea prospecta piata pentru o eventuala modernizare a avionului romano-sarb IAR 93 „Orao", ba chiar s-a interesat de o achizitie a supersonicului F-15, dar si de sistemul de invatamant militar american. Atunci, spun surse bine informate, a avut un mesaj verbal de transmis presedintelui american, Ronald Reagan din partea lui Nicolae Ceausescu. Ronald Reagan insa nu l-a primit la Casa Alba pe ministrul Apararii roman si l-a cam plimbat. Motivul a fost acela ca se afla in prag de alegeri si o intalnire cu un ministru al Apararii din Pactul de la Varsovia i-ar fi afectat procentele. Poate ca nu intamplator, in 1987, Nicolae Ceausescu a respins, unilateral, „clauza natiunii celei mai favorizate".


„In dimineata de 17 decembrie eram la Milea in birou si a sunat telefonul. Cred ca era de la Cabinetul 1 sau 2 pentru ca ministrul s-a adresat cu «Ordonati!», «Voi da ordin imediat», «Va raportez ca suntem pregatiti». Apoi a inchis si mi-a spus: «Mai Postelnicu, ori e dezinformat, ori dezinformeaza, ce Dumnezeu o fi avand?». A sunat din nou Ceausescu, iar Milea a dat imediat ordin la Timisoara ca o companie de tancuri sa se deplaseze spre centru, dar cu foarte mare atentie ca nu cumva sa se traga sau sa se intample vreo nenorocire. In seara zilei de 17 decembrie am primit telefonic ordin de la secretarul Ion Coman ca armata sa deschida focul asupra demonstrantilor, «fara nici o discutie, cu toata fermitatea». Am ordonat sa nu se traga." Generalul Stefan Guse - seful Marelui Stat Major


Nu ratati!

In numarul de maine vom continua dezvaluirile despre moartea misterioasa a generalului Milea.

Citeşte mai multe despre:   luat,   nicolae,   stat,   securitate,   timisoara,   iulian,   vasile,   armata,   decembrie,   ministru,   ceausescu,   ministrul,   apărării,   vlad,   generalul,   milea,   generalului,   nicolae ceausescu,   vasile milea

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de