Drumul catre satul Colti trece prin vadul raului Buzau, ocoleste pintenii muntilor si urca ascuns printre brazi pana pe creasta, la casa lui mos Tanase. Aici, intr-un sertar, zace de 16 ani un bulgaras de chihlimbar.
"L-am gasit in munte si nu am stiut ce sa fac cu el, nu imi venea sa il arunc. Dati-mi 100.000 si vi-l dau", spune Petre Tanase, intinzandu-mi "piatra soarelui", cum o numeau culegatorii. Am facut targul si am luat in pumn chihlimbarul sangeriu, acoperit cu zgura. L-am pus intr-un servetel alb si l-am asezat pe bordul masinii - traditia spune ca ambra poarta noroc."Cel mai mare rumanit din lume a fost descoperit la Colti, cantareste 3,5 kg si se afla la Muzeul Judetean. Locuitorii cauta bulgarii de chihlimbar pe cursul apei dupa fiecare ploaie, mai ales primavara" REGAL
"Galeriile de chihlimbar sunt inchise doar la suprafata. Oricand ar putea fi redeschise, dar nimeni nu vrea sa investeasca in extractie. Nu se mai poarta ambra de Buzau. Perioada de varf a chihlimbarului romanesc a apus o data cu monarhia" - ghid Viorica Nica, Muzeul Chihlimbarului - Colti
ESEC
|
Chihlimbarul este o rasina fosila provenita din unele specii de pin. Cele mai mari cantitati de "rumanit", ambra romaneasca, au fost descoperite in zona Buzaului si in Insula Sakhalin, Rusia. In 1920, a inceput extractia sistematica in 39 de puncte, cele mai multe la Colti, iar bunele rezultate (in 1923 s-au scos 67 kg de chihlimbar, in 1924 - 130 kg, 1925 - 120 kg) l-au determinat pe inginerul Dumitru Grigorescu sa obtina concesionarea si arendarea unor terenuri. Afacerea a luat sfarsit in 1937, dupa doi ani de la moartea inginerului. Se pare ca investitorii ocoleau exploatarea de la Buzau din cauza extractiilor de ambra galbena din Marea Baltica - anual cate 1,4 tone. Abia intre 1981-1986, autoritatile au reluat experimental extractiile de rumanit, pentru a-l vinde colectionarilor europeni.
|
FOLOSIRE
|
Polonezii extrag chihlimbarul galben de pe plaje pentru constructia de vapoare, ca anticoroziv, sau il aplica pe instrumentele muzicale. Romanii purtau la gat ambra aurie pentru a se apara impotriva febrei, o macinau cu miere sa isi intareasca vederea ori sa isi aline durerile de stomac
sau reumatismale.
|