x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Descoperirea Romaniei '06 Descoperirea Romaniei - Barul de sanatate

Descoperirea Romaniei - Barul de sanatate

de Gabriela Antoniu    |    24 Iul 2006   •   00:00
Descoperirea Romaniei - Barul de sanatate

Oamenii locului ii spun sanatoriul Olanesti. Izvor de sanatate. Si e la propriu, cu program, tevile cu apa tamaduitoare venind direct din munte in sanatoriu, pentru a nu-si pierde calitatea. Care e garantata! Dupa ce v-ati tratat, nu ar strica sa dati o fuga pe Valea Trovantilor. Sunt niste pietre cu forme ciudate, despre care localnicii spun ca ar creste dupa ploaie.

  • Pietrele erotice care cresc dupa ce a plouat
  • Jurnal de Caravana - Dorul de savarina Oamenii locului ii spun Sanatoriul Olanesti. Oficial se numeste Spitalul Universitar de Urgenta Elias, sectia Olanesti. Oricum i-ar zice, e izvor de sanatate.

    Am ajuns la sanatoriu dupa o raita prin statiune. Am plecat de dimineata, pentru a prinde oamenii "la proceduri". M-a intampinat seful sectiei, doctorul Constantin Zamfirescu. N-am ratat ocazia de a-i spune mai in gluma, mai in serios ca un sanatoriu asa de cunoscut nu are indicatoare. "Cum nu are? Chiar eu l-am pus", m-a asigurat el. Am facut o rememorare rapida in gand a traseului, dar tot nu am gasit indicatorul. "Eu nu l-am vazut, dar nu inseamna ca nu este", insist. " L-o fi daramat careva", a incheiat doctorul Zamfirescu "dezbaterea" noastra despre indicatorul cu pricina. Si am trecut la lucruri mult mai serioase. L-am rugat ca inainte de a face un tur al sanatoriului sa mi-l prezinte in date si cifre.

    INCEPUTUL. Si asa am aflat ca "ultimul bastion al balneologiei romanesti" a fost dat in folosinta la 23 august 1956, sanatoriul fiind construit la propunerea medicului Tierha, pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cunoscut ca bolnav renal. Cladirea copiaza stilul unei vile din Crimeea, dar arhitectura este italiana. In ea se regasesc patru apartamente, concepute special pentru mai-marii vremii - Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Teohari Georgescu si Vasile Luca - , dar care nu au mai apucat niciodata sa stea in ele. Le-am vizitat impreuna cu doctorul Zamfirescu, remarcand ca au fost pastrate asa cum erau ele in urma cu 50 de ani. O sufragerie, un dormitor si o baie, destul de spatioase. Pentru un astfel de confort, doritorii platesc 60 de lei noi pe zi. Pentru cei care nu-si permit sa stea intr-unul din ele pot alege o garsoniera la 48 de lei noi pe zi. Sanatoriul dispune de 180 de locuri, iar cei care vor sa beneficieze de tratament trebuie sa aiba o trimitere de la Spitalul Elias din Bucuresti. Mai aflu ca printre cei care au trecut pragul sanatoriului, cam 4.500 pe an, se numara Dinu Sararu, Ion Irimescu, Petru Lucinschi. Sunt de toate varstele, din toata tara, pentru ca de afectiunile tratate in sanatoriu poate suferi si un copil, si un tanar, si un batran. Vin si din strainatate, in special din Israel, de doua ori pe an.

    AMBIENT. In jurul sanatoriului se pot face plimbari in aer liber, iar cei obositi se pot retrage la umbra

    MIRACOL? Si mai aflu ca e cea mai ocupata statiune, oamenii fiind dependenti de Olanesti. De altfel, in periplul prin sanatoriu ma opresc langa o doamna, Hermina Stan, care astepta la fizioterapie. O intreb de unde e, de cand vine la Olanesti, daca e multumita. E din Bucuresti. "Viata mea e Olanesti. Am un singur rinichi. Traiesc datorita acestei statiuni si personalului minunat din sanatoriu", imi raspunde bucuresteanca. Adauga ca vine de 50 de ani in statiune si de vreo 28 in sanatoriu. Nu ma pot abtine si comit o indiscretie. "Dar cati ani aveti?" Am uitat sa va spun ca doamnei ii dadeai vreo 40-45 de ani. "72", imi raspunde. Bineinteles ca nu-mi vine sa cred si ma mir intruna. I-am spus ca am s-o caut sa-mi spuna secretul. Nu a fost nevoie. Mi l-a spus pe loc. A avut grija de ea si, in primul rand, de suflet. Pare simplu, nu-i asa?

    Nu a fost singurul pacient intalnit pe holurile sanatoriului care-i multumea doctorului Zamfirescu pentru ceea ce se face in sanatoriu. Au fost insa si "lacramatii". Cum ca ar fi mancare prea multa. Hai, ca pe-asta chiar n-am mai auzit-o! Ma lamureste imediat doctorul Zamfirescu cum sta treaba. Pai e firesc ca personalul de la bucatarie, atunci cand prepara mancarea pentru pacienti, sa se gandeasca si la cei de-acasa. Si, atunci sunt tentati sa injumatateasca portiile. Si, pentru ca sa nu cauti cu lumanarea carnea in mancarurile degustatate precum vinurile de specialistul nutritionist, doctorul Zamfirescu a decretat: tot ce ramane luati acasa! Si asa, toata lumea e multumita.

    DOTARI. Mergem mai departe. Ajungem bineinteles la bucatarie, unde totul stralucea de curatenie, iar sala de mese arata ca un restaurant de lux. Aveam sa ma conving mai tarziu ca nu era totul. Pe langa multitudinea de cabinete de fizioterapie, am gasit in sanatoriu o sala de conferinte dotata cu scena, o sala de gimnastica, una de tenis, o biblioteca vegheata de portretul lui Eminescu, holuri largi, cochete in care te puteai opri pentru odihna, iar afara, un parc superb inconjurat de padure in care linistea te lovea in urechi. Si va mai spun ceva chiar daca stiti. Aerul este puternic ionizat avand efect sedativ, linistitor. Astfel ca pentru cei stresati, si nu numai, face bine la cerebel.

    LOC DE RELAXARE. Sanatoriul are pentru doritori si o biblioteca vegheata de chipul Luceafarului poeziei romanesti

    SURPRIZA. Trebuie sa marturisesc ca pentru mine cea mai mare surpriza a fost barul de ape minerale. Si bar la propriu, cu program, in care sticlele cu apa tamaduitoare sunt inlocuite cu tevi venite direct din munte. Am aflat "dedesubturile" de la doctorul Zamfirescu. Apele nu pot fi imbuteliate, pentru ca isi pierd proprietatile terapeutice. Si atunci au fost trase tevi dotate cu robinete in incinta sanatoriului. Apa nu numai ca se bea, dar, in functie de afectiuni si de recomandarile medicului, poate fi folosita si pentru injectii sau bai, aerosoli. Cel mai solicitat este izvorul nr. 5 (drenant biliar), urmat de suratele 24 si 12 (diuretice) si 7 (antialergic).

    VINDECARE
    "In istoria sanatoriului sunt cazuri de renali, aparent incurabili, care si-au lungit viata numai datorita tratamentului in statiune"

    SURSE DE VENIT
    "Chiar daca este atat de ocupat, sanatoriul nu se scalda in bani, traind practic din bugetul alocat de la Bucuresti si din serviciile oferite turistilor straini"

    FACILITATI
    "Anul acesta, cladirea care adaposteste sanatoriul a intrat in patrimoniul national. Ea ofera facilitati ce pot fi folosite ca «adjuvant» pe langa tratamentul balnear"

    TEHNICA
    "Apele nu pot fi imbuteliate, pentru ca isi pierd proprietatile terapeutice. Si atunci au fost aduse prin tevi direct din munte in incinta sanatoriului"

    PLEDOARIE
    "Sanatoriul Olanesti merita investitii, pentru ca asa cum arata in prezent seamana cu un pensionar" - Constantin Zamfirescu, medic primar, seful Sanatoriului Olanesti

    PROPUNERI DE RELANSARE
    Nemultumit de ceea ce se intampla in prezent cu statiunile balneoclimaterice, un grup de specialisti a facut un set de propuneri pentru salvarea acestora. Astfel, ei cer realizarea unui statut al statiunilor balneoclimaterice si sanatoriilor balneare; organizarea unor asociatii medicale cu personalitate juridica avand abilitatea de a negocia cu detinatorii de baze de tratament contracte de furnizare a servi-ciilor medicale balneare; reactivarea Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie ca for metodologic al Ministerului Sanatatii, avand urmatoarele scopuri: coordonarea activitatii medicale din statiunile balneoclimaterice, valorificarea si protectia fondului de factori terapeutici naturali, indrumarea metodologica, coordonarea si controlul intregii activitati de recuparare, medicina fizica si balneoclimatologie din spitale, sectii, sanatorii etc.; asigurarea legalitatii functionarii statiunilor balneoclimatice si unitatilor balneare, indiferent de statutul lor juridic, patrimonial si de subordonare prin elaborarea normelor tehnice privind perimetrele de protectie sanitara a factorilor terapeutici naturali.

    NEMULTUMIRILE DOCTORULUI ZAMFIRESCU
    Dr. Constantin Zamfirescu spune ca Sanatoriul Olanesti merita investitii, pentru ca acum arata "ca un pensionar". Iar argumentul forte este aceasta cladire, care anul acesta a intrat in patrimoniul national si care ofera facilitati ce pot fi folosite ca "adjuvant" pe langa tratamentul balnear. Un exemplu este sala de spectacole. Mai in gluma, mai in serios, dr. Zamfirescu spune ca ar fi dispus sa accepte si o sala de cazino, daca acest lucru aduce bani care pot fi folositi pentru modernizarea sanatoriului. De altfel, remarca el cu o oarecare amaraciune, aparatura folosita in sanatoriu este din anii ’80. Ce-i drept, spune doctorul, este de firma, ca altfel i-ar fi lasat de mult. Salvarea este in personalul foarte bine pregatit, care suplineste "lipsurile tehnice". O alta nemultumire a dr. Zamfirescu este ca de patru ani nu mai au bai de ape minerale indicate in reumatism si alergii, deoarece s-a decolmatat sonda si nimeni nu a facut nimic sa o repare. Peste toate acestea, vrea sa mai atraga inca o data atentia ca aleea de promenada s-a transformat in iarmaroc. A mai facut-o si inainte, insa reclamatiile sale au ramas fara ecou.

    PERSONAL
    Sanatoriul Olanesti are 89 de angajati. Personalul medical este reprezentat de doi medici balneologi, 25 de asistente medicale, un specialist nutritionist si sase infirmiere. Anul trecut a fost infiintata, ca solutie temporara, si o sectie de geriatrie. Institutia detine pe langa spatiile de cazare o cantina, o bucatarie si o spalatorie proprie.

    STAPANII SANATORIULUI
    Inainte de 1989, Sanatoriul Olanesti depindea din punct de vedere material de ONT Carpati, iar din punct de vedere al personalului medical de Spitalul Universitar de Urgenta Elias din Bucuresti. Intre anii 2000 si 2004 s-a aflat in subordinea MApN, avand statut de unitate militara de sine statatoare. Asa ca, dr. Constantin Zamfirescu, care conduce acum unitatea sanitara, avea atunci gradul de maior, fiind olanestean get-beget. Potrivit acestuia, sunt oameni dependenti de tratamentul din sanatoriu. De altfel, in istoria spitalului sunt cazuri de renali, aparent incurabili, care si-au lungit viata numai datorita tratamentului in statiune. Chiar daca este atat de ocupat, sanatoriul nu se scalda in bani, traind practic din bugetul alocat de la Bucuresti si din serviciile oferite strainilor.

    RENUME PRINTRE SURATE
    Baile Olanesti ocupa primul loc intre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare (peste 30: clorurate, bicarbonate, slab sulfuroase, iodice, magneziene), debitul total zilnic al acestora, varietatea compozitiei si concentratia apelor minerale. Sanatoriul este amplasat intr-un cadru deosebit de pitoresc, la o altitudine de 460 m, intr-un mediu bogat in factori naturali de cura. Terapia balneara se aplica in mod individualizat. Sanatoriul ofera tratament balnear in boli ale aparatului digestiv, metabolice, renale, dermatologice, intoxicatii cronice, reumatismale, ginecologice, vasculare, afectiuni cronice ale sistemului nervos periferic, dar si de recuperare.
    AGLOMERATIE. Pacientii asteapta rabdatori la coada

    PE VAL
    Dr. Constantin Zamfirescu spuna ca Sanatoriul Olanesti este singurul care da randament. Potrivit acestuia, exista si alte baze de tratament in statiune, dar ele sunt amplasate in hoteluri, medicii de aici aflandu-se sub tutela patronilor. Sanatoriul este plin tot timpul anului, dar vara sunt cele mai multe solicitari, asa ca de multe ori trebuie sa se faca si o triere a solicitarilor.
  • ×