x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Asediul tenace al factorului "om"

0
Autor: Irina Munteanu 02 Iul 2008 - 00:00
Asediul tenace al factorului


INTRUZIUNE ● Gunoaie, zgomot, focuri în pĂdure, trasee prin habitate
Lacul Roşu e ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întîmplare, dar şi de tăierile ilegale de păduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stăpînite, din cauza defrişărilor masive, şi riscă să sufoce lacul.

"Delicious sweet bread", spune americanca din Texas, ţinînd în mînă o bucată de kürtos kolacs. A aflat despre legendele Lacului Roşu de la ghidul cu care a venit de la Bucureşti; în staţiune nu a găsit nici un panou care să vorbească despre aceste locuri, iar clădirea ce adăposteşte punctul de informare turistică şi postul de jandarmi local este închisă. Nişte afişe cu modul de formare a lacului există totuşi, dar stau ascunse bine de ochii turiştilor, pe peretele căsuţei de unde se închiriază bărci cu vîsle. Plimbarea pe lac este încă permisă, pe un traseu strict. Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, Cosmin Butnar, dă vina pe sistemul de administrare din acest moment şi spune că, o dată ce va căpăta personalitate juridică şi va deveni ordonator de credite, va avea şi bani pentru indicatoare şi panouri. "Vom avea posibilitatea să accesăm fonduri europene mult mai uşor şi să ne realizăm proiectele. Pentru punctul de informare turistică nu avem angajat personal special, dar în lunile iulie şi august va fi în permanenţă deschis."

Turistul ajuns lîngă lac sfidează cu tupeu plăcuţele plantate peste tot de administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. Cineva a aruncat o pungă direct în apă, imediat lîngă avertismentul "Păstraţi curăţenia lacului", iar în faţa afişului cu "Interzisă aprinderea focului" se văd urme de tăciuni.

BANI PENTRU EDUCAŢIE. Conform contractului dintre Romsilva şi Ministerul Mediului, Romsilva trebuie să aloce pentru parc 106.500 de dolari pe an. Anul trecut a dat însă peste 400.000 de lei, la care s-au adăugat bani din venituri proprii – sponsorizări, donaţii. O parte din acest buget este cheltuită de administraţie pentru educaţia ecologică. "Oferim turiştilor pliante, dar mergem şi în şcolile care se află în zona limitrofă a parcului, din localităţile Gheorgheni, Voşlobeni, Valea Strîmbă, Bălan şi Bicaz Chei. Din păcate, nu există în programă "educaţie de mediu", dar le vorbim copiilor în timpul orelor de biologie şi dirigenţie. Tinerii au cea mai mare receptivitate; oamenii mari sînt greu de recuperat şi de aceea, în cazul lor, trebuie să apelăm la amenzi", explică Butnar. Zona din jurul Lacului Roşu se confruntă cu un turism haotic; vizitatorii se abat de la traseele stabilite şi atunci sînt amendaţi. Practicarea sporturilor cu motor (maşini şi motociclete de teren) în afara drumurilor publice creează un stres major pentru faună, vegetaţie şi stratul superficial de sol. Acest lucru este frecvent pe timp de vară în zona de protecţie integrală, aflată în jurul staţiunii, în Cheile Bicazului, Hăşmaşul Mare, Piatra Unică, Ocsem, Tarcău. Circulaţia turiştilor pe trasee nemarcate şi în zone nepermise duce la deteriorarea unor habitate fragile. Din cauza folosirii excesive a unor trasee turistice, apare eroziunea în Suhardul Mic, Piatra Unică, Hăşmaşul Mare şi Ghilcoş. Zgomotele produse de turiştii ajunşi în zone nepermise deranjează animalele sălbatice, în special în sezonul de împerechere.

PERICOLUL DEFRIŞĂRILOR MASIVE.
Butnar deplînge retrocedarea pădurilor către persoanele particulare. El crede că acest lucru a dus la o exploatare neraţională a pădurilor în zonă. "La limita parcului, pe Pîrîul Oii, spre Masivul Ghilcoş, s-au făcut anul trecut tăieri ilegale, cu impact direct asupra colmatării Lacului Roşu. Colmatarea a crescut în progresie geometrică. Proprietarii de păduri nu au contract de administrare cu structurile silvice, or, prin lege ei sînt obligaţi la aceasta", spune Butnar. Anul trecut, administraţia parcului a încasat 10.000 de lei din amenzi date pentru tăieri ilegale. În ceea ce priveşte păşunatul excesiv şi braconajul, parcul e mai puţin ameninţat. Efectivele de animale cu care se păşunează sînt într-o continuă scădere după anii ’90, iar în Parcul Naţional vînătoarea este interzisă, ceea ce face mai dificil accesul bogătaşilor amatori de trofee la capra neagră. Echilibrul ecosistemului a fost stricat şi de introducerea în Lacul Roşu a diverse specii de peşti, fără a se face un studiu în prealabil. Astfel au fost afectate populaţiile existente.

"Nu există sistem de canalizare pentru colectarea apelor uzate şi nici staţie de epurare în staţiune, iar restaurantele şi hotelurile deversează apa reziduală neprelucrată şi poluează pîraiele Lacului Roşu şi apele subterane. Pentru a obţine autorizaţie de construcţie în staţiune, firmele au nevoie şi de acordul nostru, pe care îl dăm cu condiţia ca ei să prevadă fose septice", spune Butnar, care a înaintat un Plan de management, în care descrie toate problemele parcului, la Ministerul Mediului.

Adevăr şi legendă

Lacul Roşu s-a format într-o zi din luna iulie 1837, după o serie de furtuni şi ploi torenţiale, cînd din Muntele Ucigaşu s-a desprins o bucată de stîncă ce a blocat pîraiele Licaş, Oii şi Roşu. Martorii actuali ai calamităţii naturale de atunci sînt rămăşiţele trunchiurilor de molid rămase în apă. Legenda spune că, în momentul catastrofei, în vale s-ar fi aflat turme de oi care au fost înghiţite de pămînt împreună cu ciobanii, şi de aici ar deriva Gylkosto, numele unguresc al lacului (gyilkos – ucigaş). Aspectul arborilor pietrificaţi sugerează pe undeva atmosfera unui cimitir părăsit. Argila galben-roşiatică din aluviunile aduse după cîte o ploaie torenţială, precum şi reflecţia stîncilor roşiatice din împrejurimi stau la baza altei teorii privind originea numelui sub care este cunoscut lacul. O altă legendă spune că o fată frumoasă a fost răpită de un haiduc şi dusă într-o peşteră din Munţii Suhard. Fata, cu lacrimile sale, l-a înduplecat spre răzbunare pe bătrînul munte, făcîndu-l pe acesta să-şi prăvale stîncile peste răufăcătorul haiduc şi astfel să-l ucidă. În luna iulie s-a desprins o bucată de stîncă şi au fost ucişi haiducul, fata şi un cioban cu turma sa de oi.





29 iunie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.

Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.

La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".

Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.


28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.


27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.   

Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.

Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.


26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soa­re­­le începe să dez­mor­ţeas­că pofta de viaţă a vie­tă­ţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bi­pe­de, week-end de week-end, Re­zer­va­ţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub ase­diu. Sute de oameni se nă­pus­tesc asu­pra pădurii, strivind monumentele na­tu­rii sub roţile maşinilor.   

Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată 
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.

Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii 
Ultima plajă sălbatică a Eu­ropei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.


25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.

Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.

Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.


24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".

Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.

Grîu eco: 9.200 de kilograme la hectar
NECESITATE ● Fără subvenţii, fermierii eco se vor întoarce la producţia convenţională

Şapte fermieri din Tulcea fac agricultură ecologică de patru ani; s-au adunat într-o asociaţie, Delta Dunării Organics, pentru a trece împreună peste lipsa de subvenţii de la stat şi peste preţul mare al îngrăşămintelor şi insecticidelor eco. Se încăpăţînează să cultive cereale, soia şi coriandru, pe care le exportă în ţările unde oamenilor le pasă ce mănîncă.


23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
Citeşte mai multe despre:   iunie,   roşu,   lacului,   sînt,   cheile,   descoperirea româniei '08,   cheile dobrogei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de