x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceahlăul hoţilor

0
Autor: Valentin Zaschievici 04 Iul 2008 - 00:00
Ceahlăul hoţilor


"ORGANIZARE" ● În Parcul Naţional nu fură nimeni. De capul lui
Ne-am plimbat prin Parcul Naţional Ceahlău fără să plătim taxă. Pentru că nu am mers pe potecile turiştilor, ci pe potecile hoţilor. Hoţii nu plătesc taxă de intrare. Plătesc comision. Noi am fost să constatăm prezenţa hoţilor. De comision să se ocupe Poliţia şi Parchetul.

Mergem prin inima Parcului Naţional Ceahlău. Intrăm prin Durău, pe un drum auto forestier aproape impracticabil. După nici un kilometru, în stînga şi în dreapta drumului se aliniază grămezi de copaci tăiaţi, ce aşteaptă să fie duşi spre gater. Din loc în loc, breşe, crevase deschise în masa compactă de copaci, brazde trase de şenilele buldozerului. "Priviţi, spune ghidul nostru, un bun cunoscător al pădurii, aici au săpat fără nici un drept, fără aprobare sau planificare silvică aşa-numite drumuri forestiere. Pe aici sînt coborîţi buştenii. Nimeni nu poate şti cîţi copaci au fost tăiaţi de pe fiecare din aceste drumuri, pentru că buldozerul scoate şi rădăcinile. Vreţi să aflaţi cît valorează lemnul din grămăjoara asta scoasă la marginea drumului? Calculaţi: avem zece brazi, fiecare cam de opt metri cubi, aşadar optzeci de metri cubi ori două milioane, iată o sută şaizeci de milioane numai grămăjoara asta…"

MĂCEL.
Călătoria seamănă cu un slalom printre cadavre de brazi, pînă cînd, ajunşi în locul numit "La scaune", perspectivele se deschid brusc. Nici un copac nu ne mai împiedică privirea. Sus se vede Ceahlăul, jos se văd buturugile. Mii de buturugi. Zeci de hectare de buturugi. Asta înseamnă cîteva mii de metri cubi de lemn, adică miliarde de lei beneficiu. Zona "La Scaune" face parte din aria de protecţie specială. Are şi valoare arheologică, fiindcă "La Scaune" s-au găsit vestigii din Paleolitic. "Vedeţi undeva o pancartă care să vă spună ceva despre asta?" ne întreabă ghidul. Am fost prin alte ţări unde se descoperise vreun chiştoc fumat de omul de Neandertal, panouri peste tot cu informaţii, mulajul respectivului chiştoc, aici nici măcar nu ţi se spune unde eşti.

Dacă vrem să aflăm ce s-a întîmplat cu zecile de hectare de brad lipsă, o să aflăm de la administraţia Rezervaţiei că au fost năprasnice doborîturi de vînt. Iar aria afectată trebuia urgent igienizată, drept pentru care s-a dispus valorificarea masei lemnoase. S-au grăbit foarte mult să valorifice beneficiarii lucrării, întrucît au lăsat în urmă toate crengile, crăcile şi resturile care nu erau valabile pentru gater. Au luat grosul, aşadar, după cum se poate vedea din fotografii. Desigur, lemnul a fost transportat cu ştiinţa administraţiei Parcului, pentru că doar pe un singur drum putea fi transportat, exact pe drumul pe care am venit noi şi pe care nu am văzut nici un paznic, niciodată paznicii nu circulă fără ordin expres pe drumul acela care nu trebuie deranjat.

FĂRĂ JENĂ.
Normele spun că în rezervaţie lemnele se transportă cu animalele, pentru a fi afectat cît mai puţin mediul. Aici au fost buldozerele. Toate semnele arată că unica grijă a administraţiei Parcului Naţional Ceahlău şi a firmelor protejate de aceasta a fost să facă bani în scurt timp, bărbierind sălbatic zeci de hectare de pădure aflată într-o zonă puţin umblată. Riscurile să apară vreun control inopinat de la Bucureşti, Roxana "babana" de la mediu sau cine ştie ce inspector încă neşpăguit sînt extrem de mici.

După ce am văzut cu ochii mei jaful din locul numit "La Scaune", i-am prezis administratorului Parcului, veterinarul Gheorghe Lalău, că o să meargă neîntîrziat la puşcărie. Asta se va întîmpla de îndată ce stăpînii judeţului şi marii negustori de lemn vor găsi un administrator mai slugarnic decît el. O să-l ţin minte şi o să-i trimit, cu praştia, chiftele cu ru-meguş.

Cu ajutorul ghidului nostru am înţeles cîteva dintre reţetele locului. Să zicem că se raportează o doborîtură de vînt. Consiliul Ştiinţific aprobă să se facă igienizarea. Dar după igienizare trebuie scos şi niscaiva lemn gaterabil, să iasă şi un profit gras. Încep lucrările şi, după cîteva săptămîni de exploatare, patronul firmei agreate îi telefonează factorului de decizie şi-l anunţă că "treaba e gata". Lalău se autosesizează cu eroism, se înroşeşte ca un rac fiert, trimite agenţii, care dau cu şapca de pămînt, strigă "săriţi, hoţii!", e adusă Garda de Mediu, care dă o severă amendă de 80 de milioane de lei exploatatorului nemilos al pădurii, pentru distrugerea biodiversităţii, o amendă mai ieftină chiar decît grămada de lemne pe care stau cocoţat acum, cînd vă povestesc potlogăria asta. Se face circ, din care infamul patron iese cu profit de miliarde şi contravaloarea a şapte buşteni amendă, iar administratorul cel puşcăriabil mai latră vreo săptămînă prin presă, după care uşurel se astîmpără şi sughiţă sătul, scărpinîndu-se satisfăcut în portofel.

O mică potlogărie ambalată ca o mare coincidenţă

Pe culmea Ceahlăului au apărut nişte balustrade. Li se zice "mîini curente". Sînt amplasate fără autorizaţie şi ascund următoarea şmecherie care ne-a fost semnalată de subalternii unui personaj sinistru numit "Lăbău şpagofilul". Cică respectivele balustrade, nişte bîrne bătute în cuie, sînt comandate unei firme care procură lemnul, îl urcă pe munte şi le instalează. Devizul conţine materie primă, manoperă, tot tacîmul. Pe de altă parte, nişte cioate de molizi subţiri cît mîna par a se potrivi de minune cu bîrnele instalate empiric de angajaţi ai Administraţiei Parcului. Această coincidenţă o poate stabili doar un control financiar încrucişat la firma furnizoare şi la Administraţie.

"Necunoscuţi"

Jneapănul este sufletul muntelui, care menţine echilibrul pînzei freatice. Este interzis să rupi pînă şi o crenguţă de jneapăn. Un singur arbust matur reţine în sol 300 de litri de apă din atmosferă. După ce administratorul Lalău a dispus tăierea unor jnepeni, pe motiv că încurcă drumul turiştilor pe platoul Ceahlăului, a fost sesizat Inspectoratul Regional de Regim Silvic şi Vînătoare şi a ieşit cu scandal. Cioatele de jnepeni tăiaţi au fost văzute de toată lumea. Administratorul a început să se vaite, să tune şi să fulgere împotriva "autorilor necunoscuţi" care au măcelărit jnepenii, să ameninţe că îi va prinde şi îi va deferi justiţiei. Pesemne că îi caută şi acum…

Prigonirea

"Sălbăticiunile se împuţinează în Ceahlău, ne explică Adi, masterand al Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», care studiază de ani buni fauna din rezervaţie. Muntele e relativ izolat, înconjurat de aşezări umane, de lacul de acumulare, Valea Bicazului, Lacul Roşu. Singurul culoar de circulaţie a animalelor era acesta, spre Haşmaş. În 2004, cînd pe munte au început să forfotească elicopterele Armatei şi ale Poliţiei, ca să le facă popilor schitul de pe platou, exemplare de capră neagră, alungate de zgomot, au fost depistate hăt departe, dincolo de lac, la Grinţieş. Acum, cînd se exploatează şi pe acest unic traseu, animalele coboară spre Hăşmaş şi, speriate de TAF-uri şi tractoare, renunţă să se mai întoarcă pe munte." Acum, pe brîna vestică mai e un singur ciopor mare, de opt exemplare: "Se născuse un ied, şi vreme de doi ani i-am studiat evoluţia, locul în ciopor, mă apropiam chiar la zece metri de ciopor să fac studii etologice. Pînă într-o zi, cînd cei de la WWF care veniseră cu tabăra de copii m-au chemat să mi-l arate aşa cum l-au găsit, braconat: avusese nevoie cineva de coarnele lui. I-am spus administratorului, doctorului «Ştiitucine», care ne-a sfătuit să păstrăm tăcerea, că precis a fost o înscenare, să nu anunţăm, că aducem deservicii Parcului". Ce nu a spus Adi, dar ştim noi, e că braconierii nu sînt săteni din zona muntelui. De regulă, sînt poliţişti sau procurori, dintre cei care trag în gazdă, la chiolhanuri, pe la sfinţiile lor popii sau pe la Tărîţă.


3 iulie 2008
Gondola lu’ Pinalti
PRIMARUL PD-L DIN PIATRA-NEAMŢ FAULTEAZĂ NATURA
La Piatra-Neamţ, afacerea bate mediul. Primarul Gheorghe Ştefan (PD-L) a pus în operă proiecte fără avize de mediu. Pentru a-şi desăvîrşi planurile, a ras de pe faţa pămîntului rezervaţia fosiliferă Cozla şi a construit cu 12 milioane de euro o telegondolă care sfidează natura. Următoarea ţintă: Vîrful Pietricica.  


2 iulie 2008
Asediul tenace al factorului "om"
INTRUZIUNE ● Gunoaie, zgomot, focuri în pĂdure, trasee prin habitate
Lacul Roşu e ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întîmplare, dar şi de tăierile ilegale de păduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stăpînite, din cauza defrişărilor masive, şi riscă să sufoce lacul.

Cum să cumperi o floare de colţ
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.

Sturionul de Oltina
PASIUNE ● Undeva, în sud-vestul Dobrogei, un român creşte pui de morun, cegă, nisetru şi păstrugă
La Oltina de Constanţa, un inginer s-a apucat de o afacere căreia nu mulţi îi dau sorţi de izbîndă. Pasionat de piscicultură, Dan Mirea creşte pui de sturion pentru consum şi pentru a repopula Dunărea.

Bomba ticăie la Săvineşti
CONTRACRONOMETRU ● Cadou de la armată: 18,6 tone de deşeu periculos
Într-un depozit de pe platforma industrială a Săvineştiului, localitate aflată la 15 km de Piatra-Neamţ, au rămas moştenire de la fostul Institut de Cercetări Chimice aproape 40 de tone de substanţe periculoase.


1 iulie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.

Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.

La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".

Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.


28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.


27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.   

Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.

Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.


26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soa­re­­le începe să dez­mor­ţeas­că pofta de viaţă a vie­tă­ţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bi­pe­de, week-end de week-end, Re­zer­va­ţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub ase­diu. Sute de oameni se nă­pus­tesc asu­pra pădurii, strivind monumentele na­tu­rii sub roţile maşinilor.   

Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată 
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.

Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii 
Ultima plajă sălbatică a Eu­ropei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.


25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.

Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.

Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.


24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".

Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.

Grîu eco: 9.200 de kilograme la hectar
NECESITATE ● Fără subvenţii, fermierii eco se vor întoarce la producţia convenţională

Şapte fermieri din Tulcea fac agricultură ecologică de patru ani; s-au adunat într-o asociaţie, Delta Dunării Organics, pentru a trece împreună peste lipsa de subvenţii de la stat şi peste preţul mare al îngrăşămintelor şi insecticidelor eco. Se încăpăţînează să cultive cereale, soia şi coriandru, pe care le exportă în ţările unde oamenilor le pasă ce mănîncă.


23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
Citeşte mai multe despre:   national,   mediu,   rezervaţia,   parcului,   sînt,   cheile,   descoperirea româniei '08,   cheile dobrogei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de