x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Coasta se surpă cu ajutor de la oameni

0
Autor: Andreea Tudorica 25 Iun 2008 - 00:00
Coasta se surpă cu ajutor de la oameni


INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.

Legiuitorul însă s-a gîndit un an mai tîrziu că zona de "Interzis" e prea mare. Şi a modificat-o. A micşorat-o. Aşa că orice tînăr sau versat întreprinzător poate să construiască acum după bunu-i plac la o distanţă de 150 de metri. "Deja s-a adus o atingere acestei zone de protecţie care trebuie să fie folosită de toată lumea. Practic, în aceşti 300 de metri  intră Aqualand din Mamaia. Poate sînt eu tendenţioasă, dar cam asta e ideea, dacă înţelegeţi ce vreau să spun. Ordonanţa de Urgenţă 202 din 2002, intrată în vigoare anul următor, a fost ca un semnal pentru ocuparea acestor terenuri din zona costieră", spune  Munteanu, preşedintele ONG "Mare Nostrum" din Constanţa, care derulează în prezent un program pentru limitarea distrugerii zonei costiere, reprezentată de plajă şi faleze pe întreg litoralul.

VID. Legea în sine trebuie aplicată potrivit unor reglementări, care însă întîrzie să apară. De aceea s-a creat şi un vid de aplicare a legii. Adică, mai pe româneşte, funcţionează pe principiul avem cu ce, dar nu ştim cum.
Primul a fost planul naţional de gospodărire integrată a zonei costiere. O denumire pompoasă şi cam inutilă. De ce? Simplu. Pentru că pînă acum planul a rămas doar cu denumirea. De aplicat, nu s-a aplicat, deşi Ministerul Mediului îl are în vedere de multă vreme.

Legea, aşa cum a fost făcută, spune la art. 68 că pentru gospodărirea integrată a zonei se constituie, pe lîngă Ministerul Mediului, Comitetul Naţional al zonei costiere. Acest comitet are 52 de membri, care reprezintă direcţii din Ministerul Mediului, institute de cercetări, ONG-uri şi toţi primarii de pe litoral. Da’ cum să aduni, bre, 52 de oameni odată la o şedinţă într-o adunare destul de eterogenă din punct de vedere al pregătirii, în jurul unei mese, pentru a face planuri de salvare a zonei de coastă? Fiecare are treabă şi deci este o structură moartă. "Pînă acum, acest comitet nu a făcut decît să voteze planuri de urbanism şi proiecte care încalcă legislaţia privind zona costieră. Acest comitet doar dă un gir la fiecare construcţie dacă este sau nu bună pentru celelalte instituţii", spune Munteanu.

FALEZA, CIUCA BĂTĂILOR. Avem lege, dar nu se aplică. N-avem reglementări, deci nu ştim ce să facem. Avem faleză, dar se duce încet-încet. O dată de la marea care roade malul şi nimeni nu pune stabilopozi pentru împiedicarea eroziunii şi o dată, şi cel mai grav, de la mîna umană care construieşte după bunul ei plac. Apele Române spune că faleza este a lor, primăria spune la fel şi o foloseşte cum vrea, fiind unitate administrativă.

"Nu s-a făcut nici măcar cadastru pentru această zonă. Ministerul Mediului a plătit deja lucrările de cadastru, dar nu s-a dorit un cadastru integral şi pentru faleze şi alte zone în afară de plajă unde s-a făcut", conchide Munteanu. Proiectul pentru consolidarea falezelor în Constanţa, Eforie Nord şi Sud, Costineşti şi Tuzla din Fondul Naţional de Investiţii este în valoare de 5 milioane de euro.

Prevederi legislative

Punctul 6 din Ordonanţa de Guvern 202 prevede: "Concesionarul plajelor utilizate în scop turistic şi al zonelor de îmbăiere se poate asocia cu agenţi economici avînd ca profil de activitate agrementul sau alimentaţia publică, pentru desfăşurarea unor activităţi sezoniere pe plajă sau în zona de îmbăiere, cu acordul concedentului zonelor costiere şi cu avizul autorităţii publice centrale pentru turism. Aceşti agenţi economici pot ocupa zona costieră, proprietate publică, cu instalaţii demontabile care: necesită fundaţii punctuale şi nu depăşesc nivelul solului; sînt constituite din prefabricate, module şi nu necesită turnarea de betoane sau de materiale de construcţie similare; sînt asamblate şi dezasambalate în mod secvenţial, fără a necesita demolări.



24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".

Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.

La Adamclisi, ca în antichitate
DELĂSARE ● Trecutul glorios stă pe aceeaşi stradă cu prezentul indiferent

Unui turist care vine la mare i-ar putea veni ideea, după cîteva zile de plajă, să viziteze anumite locuri ce vorbesc despre istoria noastră. Ruinele din Dobrogea nu spun însă poveşti, iar în apropiere nu sînt amenajate locuri de recreere pentru călătorul obosit.


23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
Citeşte mai multe despre:   zonei,   descoperirea româniei '08,   cheile dobrogei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de