Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu
ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu
ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile
Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul
cu plante ocrotite de lege.
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.
Turiştii care vin dinspre Bicaz şi merg spre Gheorgheni nu au cum să treacă repede prin fastuoasele Chei ale Bicazului. Maşinile opresc, oamenii coboară şi fac o mică plimbare, ca să cuprindă mai bine imensitatea stîncilor pe care cresc floarea de colţ, papucul-doamnei şi cosacii bicăjeni şi pe care încă mai sare din piatră în piatră capra neagră. Cei care merg pe jos trebuie să aibă mare grijă, pentru că nu există o zonă special amenajată pentru pietoni, iar prin Chei trec şi tiruri, deşi şoseaua este pe alocuri foarte îngustă. "Mersul pe jos prin Chei este periculos. Acolo unde sînt tarabele, erau locuri de parcare. Omul se dădea jos, se uita în jur şi nu mai trebuia să umble pe şosea. Acesta este unul din motivele pentru care trebuie să trecem la decongestionarea zonei de chioşcuri", ne explică Cosmin Butnar, directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. El spune că cele 52 de chioşcuri şi tarabe desfăşoară activităţi comerciale neavizate într-un loc ilegal, dar tolerate de Administraţia Drumurilor şi cu acordul Primăriei Bicaz-Chei: "Conform legii, pe drumurile naţionale, în zonele de ampriză şi siguranţă a drumului, sînt interzise orice fel de activităţi. În plus, ar trebui oprită circulaţia maşinilor de tonaj greu pe DN 12C, care trece prin Cheile Bicazului. Acest drum a fost calculat pentru autoturisme".
SUVENIRURI RARE. Maşinile poluează cu gaze de eşapament, care pun în pericol flora şi fauna din zonă, dar şi cu vibraţii care duc la căderi de pietre, pentru că stîncile din jur sînt formate din calcare instabile. Chioşcarii contribuie cu o poluare estetică. "Ei spun că vînd produse artizanale şi tradiţionale, dar de fapt oferă mai ales chinezării", spune Cosmin Butnar. Dar nu chinezăriile sînt cele mai grave atentate la binele naturii din Cheile Bicazului. Aici, comerţul ambulant ascunde în spatele coşurilor de răchită şi al pălăriilor de paie un alt fel de comerţ, ilegal. Cel cu floare de colţ.
Am auzit că floarea ocrotită de lege se vinde precum lalelele şi trandafirii în Chei, dar n-am găsit nici una expusă la tarabă. Aşa că am mers în sat, în Bicaz Chei, şi am stat de vorbă cu localnicii. Le-am spus că sîntem doritori de oareşce suveniruri mai deosebite, cum ar fi floarea de colţ, dar şi stalagmitele şi stalactitele. Aflasem că acestea sînt rupte fără milă din Peştera Munticelu, aflată în apropiere de localitate, şi se vînd turiştilor de către braconierii carstici. Am fost îndrumaţi spre Nicu Bucur, un localnic care-şi face veacul în a doua parcare cu tarabe din Chei.
TRANZACŢIE REUŞITĂ. Coborîm din maşină şi ne îndreptăm spre un bărbat îmbrăcat în negru, bronzat, cu burtică şi lanţ de aur. "Îl căutăm pe domnul Nicu Bucur." Bărbatul ezită, se uită cu coada ochiului la maşina noastră, care are număr de Bucureşti, zîmbeşte cu jumătate de gură şi atunci ne dăm seama că el e personajul. "Aş vrea să cumpăr o floare de colţ, am auzit că găsesc la dumneavoastră." Ezită iar, se uită lung şi se decide: "Haideţi să vă arăt de unde să luaţi, sînt nişte copii care vînd". Ne trece strada, ne duce la un chioşc şi, undeva în spatele tuturor chinezăriilor, ne-o arată pe regina stîncilor ridicîndu-şi capul pufos pe tija argintie într-un pahar de plastic umplut cu pămînt. Are într-o cutie de carton cîteva pahare cu flori. Se uită în stînga, se uită în dreapta şi spune: "Nu ştiu unde sînt copiii ăştia... S-or fi dus la scăldat. Ei le culeg de pe vîrfuri... Dar văd că nu mai vin, haideţi că vă dau eu una, alegeţi-vă pe care-o vreţi". O ia din cutie, o pune în pungă de plastic şi ne-o predă pentru numai 2 lei.
"OAMENII DE TREABĂ" DIN CHEI. Povestea despre copiii care sînt proprietarii florilor de vînzare are un tîlc. "Am încercat să stopăm fenomenul cu ajutorul jandarmeriei montane, dar nu te poţi lega de minori. Însă activitatea minorilor care desfăşoară comerţul cu floare de colţ este controlată de maturii din Bicaz Chei. Mare parte dintre aceste flori sînt aduse din Ceahlău şi vîndute aici în Chei", spune directorul Parcului Naţional. Acesta este unul dintre motivele pentru care susţine mutarea chioşcurilor: "Am discutat cu Primăria Bicaz Chei şi ei au promis că vor elabora planuri urbanistice speciale pentru reamplasarea tarabelor în zone avizate şi de Administraţia Parcului. Acest lucru trebuia să se întîmple pînă în decembrie 2007, dar în continuare Primăria ia taxe, împreună cu Administraţia Drumurilor".
Primarul localităţii Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, crede că "e problema lor (a Administraţiei Parcului) că nu-s de acord cu tarabele. Ei nu-s de acord cu nimic ce ţine de judeţul Neamţ. Chioşcurile care vînd produse artizanale sînt aici de 20-30 de ani şi au ţinut de Gheorgheni pînă în 2000. Cînd au revenit la noi, n-au mai fost de acord cu ele. Chioşcurile nu au impact negativ asupra mediului, ba dimpotrivă. Cei care vînd au coşuri de gunoi, udă prin faţa tarabelor, sînt foarte de treabă. Umblă un zvon că se va face o nouă împărţire teritorială şi poate aşa se rezolvă şi problema asta".
Parc naţional
Cheile au fost formate de rîul Bicaz şi fac legătura dintre Transilvania şi Moldova. Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste şase kilometri de la Lacul Roşu, în amonte, pînă la localitatea Bicazul Ardelean, în aval, e străbătută de drumul transcarpatic DN 12C, care leagă oraşele Gheorgheni şi Bicaz. Parcul Naţional Cheile Bicazului are o suprafaţă de 6.575 de hectare, aflată în grija unei Administraţii ce ţine de Direcţia Silvică Miercurea Ciuc din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. Sediul Administraţiei Parcului se află în staţiunea Izvorul Mureşului.Atracţii şi rarităţi
Creasta calcaroasă a Masivului Hăşmaş a permis dezvoltarea spectaculoasă a fenomenelor carstice de suprafaţă (Cheile Bicazului, Cheile Bicăjelului, Cheile Şugăului). Aici sînt roci sedimentare mezozoice peste un fundament cristalin din zona cristalino-mezozoică (triasice, jurasice şi cretacice): calcare (albe sau roşii), dolomite, jaspuri, conglomerate, gresii. În Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş se întîlnesc specii ocrotite ca: papucul-doamnei, sîngele-voinicului, cosacii bicăjeni (endemism), ghinţura galbenă, tisa, fluturaşul de stîncă, acvila de munte, ursul, lupul, rîsul şi pisica sălbatică.30 iunie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.
Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.
La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".
Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.
28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.
27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.
Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.
Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.
26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soarele începe să dezmorţească pofta de viaţă a vietăţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bipede, week-end de week-end, Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub asediu. Sute de oameni se năpustesc asupra pădurii, strivind monumentele naturii sub roţile maşinilor.
Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.
Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii
Ultima plajă sălbatică a Europei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.
25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.
Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.
Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.
24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".
Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.
Grîu eco: 9.200 de kilograme la hectar
NECESITATE ● Fără subvenţii, fermierii eco se vor întoarce la producţia convenţională
Şapte fermieri din Tulcea fac agricultură ecologică de patru ani; s-au adunat într-o asociaţie, Delta Dunării Organics, pentru a trece împreună peste lipsa de subvenţii de la stat şi peste preţul mare al îngrăşămintelor şi insecticidelor eco. Se încăpăţînează să cultive cereale, soia şi coriandru, pe care le exportă în ţările unde oamenilor le pasă ce mănîncă.
23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.
Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
