x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Gaterul "Sf. Troiţă"

0
Autor: Andreea Tudorica 07 Iul 2008 - 00:00
Gaterul


MĂNĂSTIREA NEAMŢ ● Afaceri cu lemn, vin liturgic şi mercurialul, la acatiste
Un prieten îmi spunea cu cîteva zile în urmă că în Neamţ se poate vorbi uşor despre SC Sfînta Biserică SA. Puţine sînt lăcaşurile unde Sfîntul Duh şi buna credinţă se simt ca acasă. În rest, sutanele negre se ocupă cu sfintele afaceri cu lemn, sfinte gatere, sfînta prelucrare a lemnului şi construcţii în ariile protejate.

Popii de la Mănăstirea Neamţ au reuşit să fie împroprietăriţi în urmă cu trei-patru ani cu aproape 11.000 de hectare de pădure chiar în Rezervaţia Naturală "Vînători". Printre ciute, zimbri şi alte încornorate, popii şi-au găsit afacerea lor cu lemn. Nimic ilegal şi poate nici imoral. În rezervaţiile naturale se poate exploata lemn, dar numai o anumită cotă pe an de fiecare proprietar sau chiar de Romsilva, care poate încheia contracte cu diverse firme de exploatare a lemnului.

ÎMPROPRIETĂRIRE. Potrivit unei sentinţe judecătoreşti, care la vremea respectivă în presa locală a ridicat diverse suspiciuni, au obţinut o treime din întreaga suprafaţă a Parcului Natural "Vînători", pe care o pot exploata după bunul plac, atît timp cît se încadrează în cota de exploatare pe care o au pe 10 ani, potrivit deciziei Direcţiei Silvice Neamţ.

Înainte de împroprietărirea popilor de la Mănăstirea Neamţ, sămînţa de scandal deja izbucnise. Deşi nu exista vreo hotărîre judecătorească de împroprietărire, sutanele negre deja simţiseră miros de brad în parcul natural şi au cerut sistarea lucrărilor de exploatare pe eventuala lor viitoare "tarla" pe care firme din Neamţ deja aveau contracte. Adică "popii, văzînd în perspectivă cum le va reveni proprietatea, au cerut încetarea contractelor de exploatare a masei lemnoase de pe acea suprafaţă. Voiau ca pînă primeau ei pădurea, jumate de an, un an, să nu se mai exploateze chiar dacă existau contracte. S-au opus tuturor celor care deja exploatau. Evident, societăţile comerciale care aveau contracte s-au dus cu plîngerile în mînă la Romsilva. Situaţia într-un final s-a remediat, dar popii imediat ce prind un căpătîi de ceva se agaţă şi fac tam-tam", povesteşte Lucian Cosma, inginer silvic în cadrul Parcului Natural "Vînători". Scandalul s-a stins, popii au obţinut ce au vrut. Mai întîi 5.000 de hectare, apoi 6.000. Cel puţin din parc nu mai au ce obţine. Nu mai au ce cere. Poate nici zimbrului sau ciutei nu-i convine să se lovească zilnic de drujbele cu sutane.

FABRICA. Cum se termină parcul, la poale de codru des, aproape de Mănăsirea Neamţ se află gaterul "Sfînta Troiţă". Un peisaj neprietenos şi nepotrivit locului se introduce anapoda. Sigla te întîmpină încă de la intrare, dar accesul e dificil. Gaterul lucrează cu spor, deşi la efectiv redus. Din zece muncitori au mai rămas jumate. Din cinci doar doi lucrează undeva, în fundul "Sfintei Troiţe", în spatele clădirilor vechi şi cam dărăpănate. O ploaie torenţială se porneşte pe neaşteptate şi întrerupe activitatea celor doi muncitori. Localnicii ne povestesc că popii ar vrea să desfiinţeze fabrica. "Tot ce vedeţi aici pădure este a lor. Cît vezi cu ochii (n.r. – şi ai ce vedea!). Cred că o desfiinţează. Poate că vor să facă alta mai mare. Astea oricum sînt clădiri vechi. De intrat nu cred că vă lasă. E acolo un inginer care nu prea lasă pe nimeni. Supraveghează tot. Intră şi ies camioane cu lemn, dar nu ştiu ce fac cu ele. Şi nici cu rumeguşul", povesteşte un localnic mai slobod la gură. "Da’ să-i vedeţi pe popi cînd vin la birt şi se-mbată... Eee, un spectacol total", continuă el. Odată oprită ploaia, încercăm să intrăm în "Sfînta Troiţă", dar ne întîmpină inginerul silvic, care ne zice derutat şi puţin nedumerit că trebuie să ia vreo trei aprobări de la "sfînta treime" a gaterului. Adică de la stareţul Mănăstirii Neamţului, un şef ceva de pe la fabrică şi nu mai ştiu cine de pe la Mitropolie. După două minute ne trimite la părintele stareţ de la Neamţ, părintele Benedict al "sfîntului gater".

PĂRINTELE BENEDICT. La mănăstire întrebăm o faţă bisericească de locul în care de bună seamă am vrea să-l găsim pe părintele Benedict. Suspicios, purtătorul de sutană ne măsoară din priviri de sus pînă jos şi ne întreabă în ce problemă. Îi spunem că vrem să vorbim cu preacuvioşenia sa şi ne răspunde că este destul de greu de ajuns la părintele Benedict. Imposibil devine abia după ce îi spunem cine sîntem şi ce vrem. "Numai cine are interes poate să vă spună unde este." "Păi, părinte, noi avem interes. Deci unde-l găsim?" Ne arată o casă undeva vizavi de mănăstire şi-şi găseşte repede de vorbă cu un turist neamţ pe care-l descoase într-o germană curată de toate cele: de unde e, unde stă, cînd a venit, cînd pleacă. Acasă, părintele Benedict, lipsă. Pentru sfînta aprobare îl sunăm pe telefonul mobil.

"3, 11, 4... deci 400". "Alo..." "Dea..." "Părintele Benedict? De la Jurnalul Naţional vă sunăm. Înţeleg că avem nevoie de o aprobare de la dvs. pentru a intra la Sfînta Troiţă, la fabrică." "Da, dar de ce vreţi să intraţi?" "Păi, să vedem cum se lucrează lemnul în fabrică. Am auzit nişte maşinării care lucrau." "Păi, n-aveţi de ce să intraţi să faceţi poze, că nu se mai lucrează. Nu mai sînt muncitori." "Păi, noi am văzut vreo doi." "Păi, da, am avut zece, au plecat cinci şi ăia care au rămas nu prea mai au ce să lucreze." "Păi, de ce nu e pădure?" "E pădure, dar e fabrică mică." "Cîtă pădure aveţi în proprietate?" "Păi, vreo 3, 11, 4. Deci 400... de hectare. De aici exploatăm." "Deci ne lăsaţi sau nu?" "Păi, nu, de ce? Mergeţi la Piatra Neamţ, că acolo-i fabrică mare de mobilă şi vedeţi acolo cum se lucrează. Aici nu aveţi ce. Aia-i privată". "Păi, şi asta-i cam privată. De ce ne trimiteţi acolo?" "Păi, da, dar aia-i mare." "Şi închideţi fabrica?" "Nu." "Păi, şi atunci ce faceţi cu ea?" "Eee, mai nimic, că nu prea mai sînt oameni." "Aha. Deci ne lăsaţi sau nu?" "Nu, că n-aveţi de ce." "Bine, părinte, sănătate." "Sănătate, Doamne ajută."

Părăsim sfîntul gater, mănăstirea, oamenii în sutane cu dezgust. Greaţa se accentuează şi mai şi cînd în drum zărim la un birt din apropierea mănăstirii doi purtători de sutane care dădeau pe gît licori neautorizate de sfîntul duh. "Noroc, să trăieşti, părinte!"




5 iulie 2008
Rana deschisă din inima Călimanilor
EXPLOATAREA DE SULF ● Salutări din epoca marilor realizări comuniste!
A avut mii de angajaţi şi a aprovizionat cu sulf toată siderurgia românească. Exploatarea din Călimani e azi doar o durere de cap pentru ecologişti.

Uraniul de la Grinţieş
CONTROVERSE ● O mină împarte satul în două tabere
Posibilitatea redeschiderii minei de uraniu de la Grinţieş naşte controverse şi vii discuţii de la autorităţi pînă la sătenii de rînd din localitate. Pe de o parte, e vorba despre bani şi locuri de muncă, pe de altă parte, e vorba despre sănătate şi turism.

Pădurea zimbrilor
Istoria localizează ultimul zimbru vînat în România undeva la începutul anilor 1800. Peste un secol şi jumătate, cîteva exemplare de zimbri sînt aduse din ţările estice, primele trei exemplare venind din Polonia, în anul 1970.


4 iulie 2008
Ceahlăul hoţilor
"ORGANIZARE" ● În Parcul Naţional nu fură nimeni. De capul lui
Ne-am plimbat prin Parcul Naţional Ceahlău fără să plătim taxă. Pentru că nu am mers pe potecile turiştilor, ci pe potecile hoţilor. Hoţii nu plătesc taxă de intrare. Plătesc comision. Noi am fost să constatăm prezenţa hoţilor. De comision să se ocupe Poliţia şi Parchetul.

Averile din pădure
LĂCOMIE ● Din tăierea abuzivă a copacilor de pe Ceahlău se cîştigă bani mulţi şi repede
Pe DN 15, între Piatra-Neamţ şi Topliţa, trebuie să conduci cu grijă. La fiecare curbă îţi iese în faţă cîte un camion supraîncărcat cu buşteni sau cu cherestea. Şi spre Bucureşti şi Constanţa, în jos, şi spre Ardeal şi de acolo mai departe, spre graniţă, în sus. Pădurea se scurge pe şosea în calupuri de cîte 20 de metri cubi, pe patru roţi. Fără număr.

Jos drujbele de pe Ceahlău!
CRIMĂ ECOLOGICĂ ● În Parcul Naţional Ceahlău sînt exploatate, "legal", sute de hectare de pădure
Ceahlăul, muntele sfînt al românilor, deseori asemănat cu Muntele Athos, este supus în ultimii 18 ani agresiunii omului "postrevoluţionar", unei adevărate hoarde de afacerişti veroşi, care vrea să scoată bani şi din piatră seacă. Sub diverse pretexte, multe sub "acoperire legală", aceşti afacerişti au început să stoarcă Ceahlăul de tot ceea ce le-ar putea aduce bani, în primul rînd de "hainele" sale milenare, sute de hectare de pădure fiind deja puse la pămînt.

3 iulie 2008
Gondola lu’ Pinalti
PRIMARUL PD-L DIN PIATRA-NEAMŢ FAULTEAZĂ NATURA
La Piatra-Neamţ, afacerea bate mediul. Primarul Gheorghe Ştefan (PD-L) a pus în operă proiecte fără avize de mediu. Pentru a-şi desăvîrşi planurile, a ras de pe faţa pămîntului rezervaţia fosiliferă Cozla şi a construit cu 12 milioane de euro o telegondolă care sfidează natura. Următoarea ţintă: Vîrful Pietricica.  


2 iulie 2008
Asediul tenace al factorului "om"
INTRUZIUNE ● Gunoaie, zgomot, focuri în pĂdure, trasee prin habitate
Lacul Roşu e ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întîmplare, dar şi de tăierile ilegale de păduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stăpînite, din cauza defrişărilor masive, şi riscă să sufoce lacul.

Cum să cumperi o floare de colţ
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.

Sturionul de Oltina
PASIUNE ● Undeva, în sud-vestul Dobrogei, un român creşte pui de morun, cegă, nisetru şi păstrugă
La Oltina de Constanţa, un inginer s-a apucat de o afacere căreia nu mulţi îi dau sorţi de izbîndă. Pasionat de piscicultură, Dan Mirea creşte pui de sturion pentru consum şi pentru a repopula Dunărea.

Bomba ticăie la Săvineşti
CONTRACRONOMETRU ● Cadou de la armată: 18,6 tone de deşeu periculos
Într-un depozit de pe platforma industrială a Săvineştiului, localitate aflată la 15 km de Piatra-Neamţ, au rămas moştenire de la fostul Institut de Cercetări Chimice aproape 40 de tone de substanţe periculoase.


1 iulie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.

Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.

La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".

Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.


28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.


27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.   

Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.

Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.


26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soa­re­­le începe să dez­mor­ţeas­că pofta de viaţă a vie­tă­ţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bi­pe­de, week-end de week-end, Re­zer­va­ţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub ase­diu. Sute de oameni se nă­pus­tesc asu­pra pădurii, strivind monumentele na­tu­rii sub roţile maşinilor.   

Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată 
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.

Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii 
Ultima plajă sălbatică a Eu­ropei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.


25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.

Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.

Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.


24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".

Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.

Grîu eco: 9.200 de kilograme la hectar
NECESITATE ● Fără subvenţii, fermierii eco se vor întoarce la producţia convenţională

Şapte fermieri din Tulcea fac agricultură ecologică de patru ani; s-au adunat într-o asociaţie, Delta Dunării Organics, pentru a trece împreună peste lipsa de subvenţii de la stat şi peste preţul mare al îngrăşămintelor şi insecticidelor eco. Se încăpăţînează să cultive cereale, soia şi coriandru, pe care le exportă în ţările unde oamenilor le pasă ce mănîncă.


23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
Citeşte mai multe despre:   national,   păi,   părintele,   rezervaţia,   lemn,   neamţ,   pădure,   sînt,   cheile,   sfînta,   descoperirea româniei '08,   cheile dobrogei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de