x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jnepenii – înecaţi în Lacul Ştiol

0
Autor: Irina Munteanu 08 Iul 2008 - 00:00
Jnepenii – înecaţi în Lacul Ştiol


COTROPITOR ● În 2002, fostul primar a construit un drum prin rezervaţie
În fiecare week-end, împrejurul tăului Ştiol, lac aflat într-o arie protejată prin lege, se adună o mulţime de turişti cu jeep-uri, care lasă în urmă grămezi de gunoaie. Ajung la lac din cauza fostului primar, care n-a ţinut cont că se află într-o arie naturală protejată, şi a intrat cu buldozerul în pajişte.  

Am ajuns la tăul Ştiol, un lac glaciar, într-o zi de iulie, în care soarele îşi făcea simţită puterea chiar şi în vîrful muntelui. Am părăsit Borşa luînd-o pe un drum cu gropi, deşi naţional, drumul ce uneşte Maramureşul de Suceava. Lîngă o biserică ce se construieşte acum în pasul Prislop am părăsit şoseaua asfaltată şi am luat-o pe un drum de piatră. Am văzut de departe Cascada Cailor, loc unde, spune legenda, s-ar fi aruncat în prăpastie o herghelie de cai urmăriţi de urs, apoi am întîlnit chiar o herghelie ce păştea liniştită, neameninţată de nimic.

CU JEEP-UL PE VÎRF. Era în mijlocul săptămînii şi n-am întîlnit picior de turist pînă am ajuns la tăul Ştiol. Turiştii de săptămîna trecută însă lăsaseră destule semne pentru a tulbura frumuseţea locului. Prin apa cristalină a lacului ce n-a fost niciodată măsurat în adîncime, am zărit, înainte chiar de a vedea păstrăvii coloraţi, o farfurie de plastic. Încă din momentul în care am ajuns lîngă lac, Ion Mihali, unul dintre cei 12 rangeri care păzesc suprafaţa de 46.399 hectare a Parcului, a început să adune calm sticlele de plastic lăsate de vizitatori. E obişnuit să facă acest lucru de cîte ori ajunge aici, aşa cum e obişnuit să stea de pază la intrarea în aria protejată, în fiecare week-end şi de sărbători, ca să-i oprească pe cei care vor să ajungă lîngă lac cu maşina de teren sau cu motocicleta. "Unii înţeleg, coboară şi o iau pe jos pînă la lac, alţii se enervează şi se întorc din drum."

DISTRUGERE PREMEDITATĂ. Lacul Ştiol este zonă de protecţie integrală, în care e permis doar mersul pe jos. "Nicidecum nu e voie cu motocicleta sau jeep-ul. Se poate ajunge cu maşina, pentru că în 2002 fostul primar Grec Gavrilă a construit aici un drum prin pajişte, fără să aibă autorizaţie. Maşinile distrug vegetaţia şi poluează fonic", spune Ioan Muntean, şeful pazei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Dar fostul primar nu a dispus doar construirea drumului, ci şi a unui dig prin care a mărit de trei ori suprafaţa lacului. Ion Mihali ne-a arătat o zonă cu apă mai verde şi ne-a explicat că în mod natural doar acolo se întindea Ştiolul. Prin extinderea lacului, a fost inundat un mal şi, din această cauză, jnepenii care creşteau acolo au murit. Pentru refacerea zonei, oamenii de ştiinţă au propus două variante. Prima presupunea să lase lacul în dimensiunile lui actuale, să se planteze jnepeni pe dig şi să se sacrifice drumul. A doua variantă, cea care a fost aprobată de consiliul ştiinţific al parcului, spune că lacul Ştiol trebuie să revină la forma lui iniţială. În acest moment, nu sunt bani pentru punerea în aplicare a proiectului. Fostul primar Gavrilă Grec a fost dat în judecată pentru distrugerea zonei de Lucian Petru Goja, turist băimărean iubitor al muntelui. "Justiţia l-a scos basma curată pe primar. El voia să facă acolo o mică staţiune, să vîndă parcele străinilor, dar cineva l-a învăţat să spună că a vrut să facă aducţiune de apă. Dacă ne uităm pe hartă, vedem că între tăul Ştiol şi staţiune e o distanţă de aproximativ 11 kilometri", spune domnul Goja.  

AVANTAJE MATERIALE DIN ARII PROTEJATE. Fostul primar ne-a lămurit: "La tăul Ştiol voiam să fac o lucrare pentru aducţiune de apă pentru pîrtia olimpică şi pentru oraş. În 2004 am pierdut alegerile şi s-a blocat lucrul la pîrtie". El recunoaşte că "s-a făcut o greşeală", pentru că nu a obţinut avizul de mediu înainte de demararea lucrărilor, dar o explică printr-o conjunctură: "Am prins un utilaj pe care nu l-am plătit din bani publici, ci din sponsorizări, şi am zis să fac şi la Ştiol lucrarea. Aveam proiectul aproape aprobat, dar cu o zi înainte de a se discuta la Academie a apărut un articol în presa locală şi atunci s-a blocat avizul." Deşi admite că mărirea suprafeţei lacului e o greşeală, Gavrilă Grec e convins că "nu se distrugea nimic". În opinia lui, comunitatea nu are nici un cîştig de la ariile protejate. "Dacă mi-ar da mie, comunităţii, 10 miliarde pe an despăgubire pentru ariile protejate, atunci aş înţelege. Interesul nostru e să dezvoltăm turismul. Cum să ajungi acolo la Ştiol cu un copil mic şi cu grătarul în spate? Ce poate face omul acolo decît să aprindă un foc şi să bea o ţuică pe malul lacului? Se mai lasă cîteva urme, cîte un şerveţel, cîte o sticlă de plastic, dar nimic foarte grav. Consiliul Local are promisiuni şi va face demersuri să scoatem o zonă din Parcul Naţional." Am coborît spre Borşa lăsînd în urmă lacul azi netulburat, înmiresmat de parfumul copacului numit pinus cembra şi al delicatelor flori de rododendron ce înroşesc muntele. Ne-a urmărit fluieratul marmotei care, ne spune ghidul, emite acest sunet pentru a avertiza caprele negre că în zonă se află intruşi.

Animale periculoase

Cei care au bani nu se mulţumesc numai cu o "picnicăreală" săptămînală la tăul Ştiol, ci organizează şi cîte o partidă de vînătoare. "O fac nu din necesitate, ci pentru distracţie. În Parcul Naţional Munţii Rodnei trăiesc specii – monumente ale naturii precum cocoşul de mesteacăn şi capra neagră. Anul trecut un politician, fost ministru, a venit să vîneze la limita Parcului. L-am amendat pe gestionarul fondului de vînătoare pentru că nu a fost suficient de atent", spune Ioan Muntean. Braconierii vînează din jeep. "Se zvoneşte că unul vine cu elicopterul. Ce pot să-i fac eu, care am în dotare dacie papuc?!", exclamă nemulţumit şeful pazei, care se teme că se va aproba o nouă lege a vînătorii, prin care se va da voie la vînat în Parcurile Naţionale. Acum, consiliul ştiinţific al parcului a aprobat ca rangerii să poarte arme, dar practic nu s-a rezolvat nimic, pentru că nu există fonduri pentru a fi cumpărate, aşa cum nu există bani pentru camere de armament şi pentru paznici la aceste camere. Rangerii ar avea nevoie de arme atunci cînd urmăresc braconierii, dar şi pentru a salva parcul de o altă ameninţare: cîinii sălbăticiţi. "Era tradiţie ca ciobanii să vină la stînă cu foarte mulţi cîini. Legea spune că au voie cu trei şi ei vin cu 30. E adevărat că vin lupii şi urşii şi omoară oile, dar unii dintre aceşti cîini s-au sălbăticit şi s-au transformat într-o haită fioroasă care atacă şi iezi de căprioară şi capră neagră, dar şi turişti. N-am putut scăpa de aceşti cîini pentru că nu avem arme, iar otravă nu avem cum să punem, pentru că riscăm să omorîm animale din alte specii."




7  iulie 2008
Mănăstirea din buza pădurii
PETRU-VODĂ ● Locul unde oamenii au redescoperit adevăratul sens al bisericii şi al slujitorilor săi
Am părăsit Mănăstirea Neamţ sperînd că vom găsi un lăcaş al Domnului fără un aer comercial şi fals şi unde bunătatea, căldura şi credinţa răsar din fiecare piatră de temelie. Am pornit spre Mănăstirea Petru Vodă. La numai cîţiva kilometri.

Gaterul "Sf. Troiţă"
MĂNĂSTIREA NEAMŢ ● Afaceri cu lemn, vin liturgic şi mercurialul, la acatiste
Un prieten îmi spunea cu cîteva zile în urmă că în Neamţ se poate vorbi uşor despre SC Sfînta Biserică SA. Puţine sînt lăcaşurile unde Sfîntul Duh şi buna credinţă se simt ca acasă. În rest, sutanele negre se ocupă cu sfintele afaceri cu lemn, sfinte gatere, sfînta prelucrare a lemnului şi construcţii în ariile protejate.


5 iulie 2008
Rana deschisă din inima Călimanilor
EXPLOATAREA DE SULF ● Salutări din epoca marilor realizări comuniste!
A avut mii de angajaţi şi a aprovizionat cu sulf toată siderurgia românească. Exploatarea din Călimani e azi doar o durere de cap pentru ecologişti.

Uraniul de la Grinţieş
CONTROVERSE ● O mină împarte satul în două tabere
Posibilitatea redeschiderii minei de uraniu de la Grinţieş naşte controverse şi vii discuţii de la autorităţi pînă la sătenii de rînd din localitate. Pe de o parte, e vorba despre bani şi locuri de muncă, pe de altă parte, e vorba despre sănătate şi turism.

Pădurea zimbrilor
Istoria localizează ultimul zimbru vînat în România undeva la începutul anilor 1800. Peste un secol şi jumătate, cîteva exemplare de zimbri sînt aduse din ţările estice, primele trei exemplare venind din Polonia, în anul 1970.


4 iulie 2008
Ceahlăul hoţilor
"ORGANIZARE" ● În Parcul Naţional nu fură nimeni. De capul lui
Ne-am plimbat prin Parcul Naţional Ceahlău fără să plătim taxă. Pentru că nu am mers pe potecile turiştilor, ci pe potecile hoţilor. Hoţii nu plătesc taxă de intrare. Plătesc comision. Noi am fost să constatăm prezenţa hoţilor. De comision să se ocupe Poliţia şi Parchetul.

Averile din pădure
LĂCOMIE ● Din tăierea abuzivă a copacilor de pe Ceahlău se cîştigă bani mulţi şi repede
Pe DN 15, între Piatra-Neamţ şi Topliţa, trebuie să conduci cu grijă. La fiecare curbă îţi iese în faţă cîte un camion supraîncărcat cu buşteni sau cu cherestea. Şi spre Bucureşti şi Constanţa, în jos, şi spre Ardeal şi de acolo mai departe, spre graniţă, în sus. Pădurea se scurge pe şosea în calupuri de cîte 20 de metri cubi, pe patru roţi. Fără număr.

Jos drujbele de pe Ceahlău!
CRIMĂ ECOLOGICĂ ● În Parcul Naţional Ceahlău sînt exploatate, "legal", sute de hectare de pădure
Ceahlăul, muntele sfînt al românilor, deseori asemănat cu Muntele Athos, este supus în ultimii 18 ani agresiunii omului "postrevoluţionar", unei adevărate hoarde de afacerişti veroşi, care vrea să scoată bani şi din piatră seacă. Sub diverse pretexte, multe sub "acoperire legală", aceşti afacerişti au început să stoarcă Ceahlăul de tot ceea ce le-ar putea aduce bani, în primul rînd de "hainele" sale milenare, sute de hectare de pădure fiind deja puse la pămînt.

3 iulie 2008
Gondola lu’ Pinalti
PRIMARUL PD-L DIN PIATRA-NEAMŢ FAULTEAZĂ NATURA
La Piatra-Neamţ, afacerea bate mediul. Primarul Gheorghe Ştefan (PD-L) a pus în operă proiecte fără avize de mediu. Pentru a-şi desăvîrşi planurile, a ras de pe faţa pămîntului rezervaţia fosiliferă Cozla şi a construit cu 12 milioane de euro o telegondolă care sfidează natura. Următoarea ţintă: Vîrful Pietricica.  


2 iulie 2008
Asediul tenace al factorului "om"
INTRUZIUNE ● Gunoaie, zgomot, focuri în pĂdure, trasee prin habitate
Lacul Roşu e ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întîmplare, dar şi de tăierile ilegale de păduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stăpînite, din cauza defrişărilor masive, şi riscă să sufoce lacul.

Cum să cumperi o floare de colţ
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.

Sturionul de Oltina
PASIUNE ● Undeva, în sud-vestul Dobrogei, un român creşte pui de morun, cegă, nisetru şi păstrugă
La Oltina de Constanţa, un inginer s-a apucat de o afacere căreia nu mulţi îi dau sorţi de izbîndă. Pasionat de piscicultură, Dan Mirea creşte pui de sturion pentru consum şi pentru a repopula Dunărea.

Bomba ticăie la Săvineşti
CONTRACRONOMETRU ● Cadou de la armată: 18,6 tone de deşeu periculos
Într-un depozit de pe platforma industrială a Săvineştiului, localitate aflată la 15 km de Piatra-Neamţ, au rămas moştenire de la fostul Institut de Cercetări Chimice aproape 40 de tone de substanţe periculoase.


1 iulie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.

Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.

La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".

Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.


28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.


27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.   

Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.

Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.


26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soa­re­­le începe să dez­mor­ţeas­că pofta de viaţă a vie­tă­ţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bi­pe­de, week-end de week-end, Re­zer­va­ţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub ase­diu. Sute de oameni se nă­pus­tesc asu­pra pădurii, strivind monumentele na­tu­rii sub roţile maşinilor.   

Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată 
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.

Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii 
Ultima plajă sălbatică a Eu­ropei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.


25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.

Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.

Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.


24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".

Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.

Grîu eco: 9.200 de kilograme la hectar
NECESITATE ● Fără subvenţii, fermierii eco se vor întoarce la producţia convenţională

Şapte fermieri din Tulcea fac agricultură ecologică de patru ani; s-au adunat într-o asociaţie, Delta Dunării Organics, pentru a trece împreună peste lipsa de subvenţii de la stat şi peste preţul mare al îngrăşămintelor şi insecticidelor eco. Se încăpăţînează să cultive cereale, soia şi coriandru, pe care le exportă în ţările unde oamenilor le pasă ce mănîncă.


23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
Citeşte mai multe despre:   national,   mediu,   bani,   drum,   rezervaţia,   iulie,   primar,   lacul,   sînt,   cheile,   stiol,   parcul national,   descoperirea româniei '08,   cheile dobrogei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de