Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.
Movilenii sînt gard în gard cu Mittal. E vecinul lor de la începutul anilor ’60. Îl ştiu ca pe un cal breaz. Respiră de la el, se împut de la el, se prăfuiesc de la haldele de zgură ale combinatului. Un străin ajuns pe meleaguri gălăţene s-ar umple de bube dacă ar sta aici mai mult de o lună. Movilenii s-au obişnuit cu răul. Nici n-au ce-i face. Doar n-o să se pună cu ditamai gigantu’, colosu’ ce străjuieşte de la marginea oraşului. Locuitorii ar vrea ecologie. Că doar d’aia au intrat în UE.
MIROSUL ŞI ZGURA. Nea Sile are 74 de ani. Stă cu coatele rezemate de gard şi priveşte peste case. Doi cai sînt priponiţi în faţa casei lui. Fornăie la fiecare maşină care trece şi ridică praful pe uliţă. "Să facă, dom’le, ceva că vara, cînd e cald şi nu plouă cu săptămînile, ne împuţim toţi. Miroase a hoit. Iar dacă mai şi bate vîntul toata zgura aia pe care o vedeţi, acolo, munţii ăştia imenşi de zgură, zboară încoace. Peste noi, peste recolta noastră. După ce că ne furăm între noi, mai ne chinuie şi combinatul", strigă nea Sile către noi cînd află care ne e baiul. Acu’ dincolo de praf şi miros cu care de altfel s-a obişnuit, căci aici s-a născut, aici a copilărit, aici a îmbătrînit sînt probleme în sat cu apa. O conductă păcătoasă s-a defectat de trei săptămîni şi tot satul traversează un deal pentru a căra apa. "Io-s bătrîn. Baba e mai babă decît mine. Rugăm şi noi vecinii să ne aducă apă, că altfel cum. Că n-am putere. Baba, nici ea."
Mulţi dintre sătenii din Movileni au probleme de sănătate. Boli cardiovasculare sau respiratorii. Le ignoră. Nu se duc la doctor decît cînd situaţia se îngroaşă. Nu se poate vorbi de o statistică. Şi nici de ceea ce provoacă aceste boli. Mulţi dau vina pe combinat. "Doctorii spun că procentul este foarte mare în sat de boli cardiovasculare. Sînt mulţi oameni. Se cunoaşte diferenţa de aer. Un prieten care lucrează în Grecia îmi spunea că atunci cînd aduce fetele în vacanţă în Galaţi fac o iritaţie pe piele. Deci se cunoaşte. Dar noi nu putem să ne plîngem, pentru că am crescut, am trăit aici, iar organismul s-a adaptat. Nu putem face comparaţii. Este o problemă cotidiană. Nu este ca şi cum s-ar fi deversat ceva sau este un nor gros de fum deasupra comunei pentru a face vreo reclamaţie", spune primarul comunei Şendreni, Paul Cristea, recent reales.
RESEMNARE ŞI OBIŞNUINŢĂ. Oamenii s-au obişnuit prost. Şi s-au resemnat. Nici nu pleacă din comună, pentru că Mittal le dă o pîine de mîncat. Haldele de zgură străjuiesc comuna, iar ei se duc şi lucrează acolo. Cum ar mai putea să se plîngă. Primarul spune că sînt cîteva firme care ar fi concesionat halda de zgură. Numai că nu a venit nici una la Primăria din Şendreni să ceară vreun aviz. "Din punct de vedere teritorial şi administrativ, ar fi trebuit să vină şi la mine să ceară aviz. Nici nu ştiu care sînt firmele şi nici dacă au autorizare", completează primarul. Problema de remediere privind halda de zgură are termen pînă în 2009. Poate, de anul viitor, movilenii vor scăpa măcar de una din probleme, şi anume praful de la halda de zgură. În ceea ce priveşte mirosul, probabil că va mai dura ani buni pînă cînd noxele şi alte elemente de poluare vor fi diminuate sau poate chiar eliminate. Primarul din Şendreni îşi încheie discursul spunînd că, din cîte a auzit, Mittal ar avea un "cult" pentru mediu. "Sînt foarte receptivi, dar le ia timp şi necesită costuri foarte mari şi ar însemna să oprească foarte mult din procesul tehnologic ca să-l aducă la standarde ecologice internaţionale. Şi ar fi mari pierderi."Halda de zgură şi mirosul greu a intrat în cotidianul movilenilor. Dacă îi întrebi care sînt problemele comunei şi nemulţumirile lor, în cap de listă ar spune apa care nu curge de două săptămîni, uliţele nepietruite, hoţii care fură recoltele şi sărăcia mare din comună. Restul e obişnuinţă.
29 iunie 2008
Tulcea, curăţenia dinaintea furtunii
SUSPANS ● Fabricile "DE FUM"se redeschid retehnologizate
Cei doi agenţi economici poluanţi din municipiul Tulcea – Ferom şi Alum, producători de neferoase – au oprit, deocamdată, producţia. Ca urmare, oraşul din "gura" Deltei Dunării a devenit mai curat, mai aproape de condiţia unui oraş european. Dar, din păcate, tulcenii nu au motive de bucurie, cele două "fabrici de fum" urmînd să-şi reia în curînd activitatea.
Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.
28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.
27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.
Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.
Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.
26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soarele începe să dezmorţească pofta de viaţă a vietăţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bipede, week-end de week-end, Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub asediu. Sute de oameni se năpustesc asupra pădurii, strivind monumentele naturii sub roţile maşinilor.
Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.
Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii
Ultima plajă sălbatică a Europei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.
25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.
Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.
Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.
24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".
Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.
La Adamclisi, ca în antichitate
DELĂSARE ● Trecutul glorios stă pe aceeaşi stradă cu prezentul indiferent
Unui turist care vine la mare i-ar putea veni ideea, după cîteva zile de plajă, să viziteze anumite locuri ce vorbesc despre istoria noastră. Ruinele din Dobrogea nu spun însă poveşti, iar în apropiere nu sînt amenajate locuri de recreere pentru călătorul obosit.
23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.
Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
