x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Prădătorii de la Cheile Dobrogei

0
Autor: Sidonia Silian 23 Iun 2008 - 00:00
Prădătorii de la Cheile Dobrogei


Caravana Jurnalul Naţional – 2008 a pornit la drum. Anul acesta veţi afla cum sînt batjocorite minunile naturii, rezervaţiile naturale. Veţi citi despre România curată şi despre duşmanii ei. Primul popas al caravanei este în Rezervaţia naturală Cheile Dobrogei. Aici, zeul Profit îşi ridică templul cu buldozerele: iazuri, hoteluri şi cîrciumi în buza rezervaţiei, la gura Peşterii Sfîntului Casian.



În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Cheile Dobrogei. O zonă pe care, dacă o baţi la picior, găseşti plante care se încăpăţînează să crească numai în părţile astea, li se spune plante rare şi sînt protejate de lege, apoi fluturi încălecaţi pe flori, apoi linişte, apoi, dacă încă o mai ţii langa, vezi o şopîrlă, două şopîrle, în orice caz foarte multe şopîrle, cărora din păcate nu le puteam da cu exactitate numărul, întrucît profesia de jurnalist îndeamnă la precizie şi nu am vrea să-l inducem în eroare pe cititor. Apoi stînci golaşe şi cu forme ciudate, pe care uneori le vezi la Teleenciclopedia. Un vultur rămas încremenit pe cer, de parcă cineva de deasupra l-ar coborî în sfori ca la un teatru de păpuşi, care ţintuieşte cu privirea ca într-un flirt pe cineva de la sol. Apoi vegetaţie crescută alandala, ca în orice zonă neinvadată de om. Nefiind nici o potecă bine bătătorită, care să te conducă spre graniţa zonei, singurele indicatoare găsite în cale sînt nişte tăbliţe – "Spre Peştera Sf. Casian". Cheile Dobrogei au şi o încărcătură religioasă. Pe la jumătatea secolului al IV-lea se naşte pe valea Rîului Casimcea, Ioan Casian, un tînăr evlavios, atras de creştinism atît ca doctrină, cît şi ca mod de viaţă. Se  retrage pentru un timp în peştera care-i poartă numele şi trăieşte ca sihastru. Odată ajunşi acolo vedem că peştera creşte într-o stîncă abruptă, care delimitează zona protejată, mai exact, stînca ţine de nişte pereţi de munte care metaforic vorbind sînt ca un perete al rezervaţiei. Pînă aici este aria protejată. Imediat după urmează o cîmpie.

În şantier

Îţi pui muşchii la bătaie şi mai în două picioare, mai în patru labe urci pînă la peşteră; dacă a putut să facă asta sfîntul, poţi şi tu măcar o dată. Şi ce vezi? În zonă se excavează la greu. Buldozere ce străpung pămîntul, fluiere şi strigăte de oameni în toiul muncii, un dig circular în interiorul căruia printr-un loc special amenajat ţîşneşte apă, care, după o mică deducţie, îţi dai seama că foloseşte la crearea unui lac artificial, în fine, panorama spune totul. La o privire mai atentă vezi că Rîul Casimcea a fost deviat, iar săpăturile din partea stîngă a digului îţi indică viitoarea albie. Dincolo de dig, un deal întreg e retezat, iar la marginea pădurii apare un şantier în toată regula, cu basculante şi excavatoare, ba chiar a fost ridicată şi o clădire care după aspect seamănă cu un viitor sediu de birouri. Un cuib de capitalism exact în zona de tampon a rezervaţiei, investiţie care contravine normelor legale.

Cu legea în răspăr

Investiţie a SC Grup Media Sud, o firmă a constănţeanului Cameliu Babinciuc, un fost partener de afaceri cu Corneliu Iacobov, obiectivul turistic de la marginea rezervaţiei a stîrnit controverse încă de la demararea lucrărilor, acum doi ani. Firma a început să construiască în zonă fără să deţină un aviz de mediu şi un titlu de proprietate pe albia minoră a rîului. "Acolo este o investiţie care se doreşte să se dezvolte într-o arie protejată, iar legislaţia de mediu prevede că, pînă nu ni se prezintă un studiu de impact, noi nu puteam să-i dăm nici un aviz, iar dnul Babinciuc nu a prezentat nici un studiu în acest sens. Dacă îl are, să vină să depună toate actele la Agenţia de Protecţie a Mediului. La ora actuală, el nu are nici aviz de mediu din partea agenţiei", ne-a declarat directorul executiv al Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Constanţa, Adrian Manole. Aviz de mediu pe care, în opinia conf. dr Marius Skolka de la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii "Ovidius" Constanţa, nici nu ar avea dreptul să-l obţină vreodată. Recunoscută în special pentru floră, adică pentru nişte plante care cresc numai aici, într-o zonă uscată, de stepă, rezervaţia din Cheile Dobrogei şi-ar pierde speciile o dată cu apariţia unui lac în apropiere. "Acolo se găsesc flori de zonă uscată, iar crearea unui lac lîngă rezervaţie ar duce la schimbare de habitat. În timp, o să apară alte specii şi o să dispară cele originale, lucru care ar duce inevitabil la pierderea specificului rezervaţiei. Nu se pot face astfel de experimente într-o zonă protejată", ne-a spun conf. dr Marius Skolka. Neînţelegerile firmei investitoare cu legea nu se opresc aici. Grăbit să-şi vadă terminată investiţia, Babinciuc construieşte şi modifică albia rîului fără a fi acoperit legal. Firma Grup Media Sud nu are titlu de proprietate pe albia minoră a Rîului Casimcea.

Amenzi şi susţinere

"Aici este vorba de ocuparea unui domeniu public al statului. Conform legii, albia minoră a unui rîu este domeniu public al statului, iar firma respectivă nu a obţinut încă o hotărîre de guvern de trecere de la stat în domeniu privat a acelei zone a rîului. Apele Române a formulat o plîngere penală la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Constanţa, iar procesul este în derulare", susţine Gheorghe Babu de la Direcţia Dobrogea-Litoral Apele Române.  

Firma Grup Media Sud se bucură însă şi de susţinători din partea autorităţilor statului. Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Constanţa, Vasile Petro, e de părere că un complex turistic în buza rezervaţiei nu ar afecta fauna şi flora Cheile Dobrogei. Ba din contră, apariţia unei zone umede ar fi o binecuvîntare pentru rezervaţie. "Noi am aplicat legea, am făcut ce ne-a stat în putere, am amendat firma Grup Media Sud, fiindcă desfăşoară lucrări în acea zonă fără să deţină un acord de mediu, am formulat şi o plîngere penală la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Constanţa. Probabil că procesul e în derulare, însă nu am nici un detaliu despre acesta. Însă răspunsul meu comportă două dimensiuni: cea legală, pe care v-a explicat-o, şi o alta umană. Părerea mea este că orice apă apărută este o binecuvîntare, apariţia unei zone umede este un beneficiu pentru mediu şi în nici un caz un deserviciu", spune Petro. În opinia lui, un complex turistic în buza rezervaţiei nu ar afecta fauna şi flora din Cheile Dobrogei. Mai mult, comisarul de mediu contrazice realitatea de pe teren şi pe reprezentantul Apelor Române susţinînd că "Rîul Casimcea nu este deviat deloc, nici la stînga, nici la dreapta, nu s-a mutat nimic acolo".  

Complexul va avea şi un sit arheologic

"Mai încolo", pe un cîmp unde n-au ajuns încă buldozerele, trei femei sapă într-un careu. De sub săpături se ivesc nişte pietre ce indică nişte ziduri antice. Femeile ne povestesc că aici a săpat Muzeul de Arheologie Constanţa cu ani în urmă şi că e o aşezare, dar nu ştiu să ne dea amănunte despre ea.
Cînd firma ce construieşte lacul şi un complex turistic aferent a început să adune terenurile necesare, o parte din ele le-a cumpărat de pe la săteni, însă o altă parte le-a concesionat de la Primăria Tîrguşor. Neţinînd cont că pe unul din terenurile publice se află şi un sit arheologic declarat – o fermă romană de secol IV d.C. – unde s-au găsit monede, obiecte de uz casnic din acea perioadă, ace de păr şi alte artefacte asemenea. Însă Primăria Tîrguşor a concesionat şi acest teren. Cînd au auzit cei de la Muzeul de Arheologie cum stau lucrurile, au venit să discute cu noul proprietar – investitorul Grup Media Sud, prin persoana lui Cameliu Babinciuc. Astfel că acum, între investitorul Grup Media Sud Constanţa şi Muzeul de Arheologie, există în derulare un contract de cercetare arheologică şi promisiunea de conservare a sitului.

Babinciuc: "Viaţa e scurtă"

Contactat telefonic şi întrebat de ce a demarat lucrările fără a avea acceptul statului, Cameliu Babinciuc ne-a dat un răspuns uşor filozofic, un motto – "Viaţa e scurtă şi trebuie să te bucuri de ea". Apoi şi-a detaliat explicaţia: "Ce să fac? Să mut rezervaţia? Simt că o să fac un lucru bun şi o să-l fac. Nimeni nu se gîndeşte: nebunul chiar vrea să facă ceva acolo, să investească. Dacă găsesc un imbecil colorat politic care nu-ţi dă avizul că aşa vrea el, să aştept pînă o să dea el avizul? Numai că roata e rotundă şi în afaceri, şi în politică...." Omul de afaceri constănţean susţine că are toate avizele necesare zonei, "în afară de cea legată de devierea Rîului Casimcea". "Hotărîrea de guvern a fost dată demult, numai că nu s-au trimis şi normele ei, aici e singura problemă." Babinciuc spune că viitorul complex turistic este o investiţie pentru "sufletul" său care va avea un regim special – "va funcţiona în circuit închis în primii ani". În ceea ce priveşte problemele ecologice, omul de afaceri crede că turiştii vor afecta zona la fel de mult ca cei care vin la Mănăstirea Casian şi în pelerinaj la peştera cu acelaşi nume. "Dar la mănăstire nu vin oameni? Ei nu mai strică mediul?", a adăugat Babinciuc.   


Semnificaţii

Cheile Dobrogei  au fost declarate rezervaţie naturală de interes naţional prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind zonele protejate, în anexa 1, capitolul: "Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii". Este rezervaţie mixtă – aici trăind specii strict protejate, cum ar fi Mustela eversmanni (dihorul de stepă), Elaphe sauromates (balaurul dobrogean), Testudo graeca (broasca de uscat dobrogeană), specii xerofile – cărora le place uscăciunea, stîncăria şi care, cel mai probabil, nu s-ar putea adapta schimbărilor de mediu, după cum ne-a explicat biologul Marian Tudor. În afara speciilor avifaunistice şi floristice care trăiesc aici, Cheile Dobrogei sînt declarate drept rezervaţie geologică şi peisagistică. Pe site-ul Administraţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa rezervaţia este descrisă ca fiind "una din cele mai interesante formaţiuni geologice si de peisaj din Dobrogea. Aici au fost puse în evidenţă calcare de origine preponderent organogenă. Acestea se prezintă în majoritatea cazurilor sub formă de coloane sau de turnuri masive cu diametrul de 15-40 m şi cu înălţimea de peste 30 m. Masivul Geologic Cheia (reciful jurasic) prezintă o importanţă ştiinţifică deosebită şi prin flora bogată şi variată, prin numărul mare de specii rare, atît pentru flora Dobrogei, cît şi a României. Numărul total al plantelor semnalate pînă în prezent în această rezervaţie se ridică la circa 600 specii. Vegetaţia este tipică stepei dobrogene, cu numeroase specii rare şi endemice. Fauna de vertebrate se evidenţiază printr-un număr important de specii, în majoritate protejate, cum ar fi de exemplu speciile de chiroptere şi cele de păsări răpitoare de zi". (Paula Anastasia Tudor)

Firmă cu antecedente ecologice

Grup Media Sud este societatea implicată în scandalul din 2003 legat de distrugerea unor morminte antice şi o porţiune din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. E vorba tot despre o staţiune, de data aceasta făcută de Corneliu Iacobov în coasta Cetăţii Histria. După ce a obţinut o parte din teren de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" şi o alta de la Primăria Istria, Grup Media Sud s-a apucat să excaveze pămîntul fără a avea vreo aprobare. Au apărut astfel lacuri legate între ele prin canale, vile, un turn de observaţie pentru vînătoare, pontoane pentru acostarea şalupelor şi heliport. Şantierul a mers mai departe, în ciuda protestelor din partea Muzeului de Istorie şi ale Administraţiei Deltei.


Citiţi mîine
Viaţa ţăranilor de pe moşia boierului Babinciuc şi cum se împacă Mănăstirea Sf. Casian cu primejdiosul ei vecin.
Citeşte mai multe despre:   mediu,   zonă,   constanta,   media,   specii,   rezervaţiei,   grup,   dobrogei,   cheile,   descoperirea româniei '08,   babinciuc,   cheile dobrogei,   media sud,   grup media

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de