x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Proiect de lux în rezervaţia Grindu

0
Autor: Alexandru Nastase 30 Iun 2008 - 00:00
Proiect de lux în rezervaţia Grindu


DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.

Grindu Chituc este "înconjurat" de trei localităţi: pe de o parte, Corbu şi Vadu, care formează o comună, şi, pe de alta, Săcele (localitatea unde s-a născut Gheorghe Hagi). Trei aşezări sărăcăcioase, cu drumuri ciuruite, multe chiar din pămînt şi piatră, fără canalizare şi apă pentru toate casele. Şi iluminatul public lasă de dorit, iar în sate abia dacă se găsesc două magazine mixte şi cîteva cîrciumi. Cu toate astea, în imediata apropiere se află cel mai valoros ţinut din toată Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Considerat de oamenii de ştiinţă ca fiind mai important decît toată Delta Dunării, Grindu Chituc se remarcă printr-o imensă diversitate de specii şi habitate. Practic, potrivit lui Romulus Ştiucă, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" din Tulcea, totul este valoros la Grindu Chituc: solurile, plantele, animalele. Grindul se compune din trei părţi: una strict protejată, în care toate activităţile sînt, în teorie, restricţionate, una tampon, care o înconjoară pe cea strict protejată, şi o zonă economică (cea mai mică din cele trei), în care sînt şi cele trei localităţi.

"SPRE PLAJĂ".
Deşi drumul pînă acolo e prost, odată ajuns în fiecare din aceste sate, un indicator neobişnuit îţi atrage atenţia: "Spre plajă". La 2-3 kilometri de fiecare din aceste sate sînt plaje neamenajate, foarte asemănătoare cu cele care existau în anii ’70-’80 la Vama Veche sau la 2 Mai. Zona este cunoscută de turişti, care vin aici de mulţi ani. Tot mai mulţi de la an la an, tot mai "motorizaţi", tot mai puţin civilizaţi. În viziunea multora, zona este cel mai bun înlocuitor pentru Vama Veche, sufocată în ultimii ani de "lume proastă", vile cu termopane şi multe altele. "O vreme am mers la Gura Portiţei. Era cea mai bună soluţie. Se ajungea greu, nu era mai nimic amenajat, era multă linişte şi oameni de calitate. Acum s-au făcut investiţii şi acolo şi vin turişti de altă categorie. După părerea mea, nu mai e un loc pentru cei ca noi", spune Mihaela Olteanu, vamaiotă de la 20 de ani. Acum are un soţ şi doi copii cu care vine pe plaja de la Vadu cu cortul. Nu o deranjează prea mult că face plajă la doar cîteva sute de metri de zona strict protejată Grindu Chituc. De fapt, de-abia ştie că grindul există. A văzut că lîngă indicatorul "Spre plajă" mai e un panou despre Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, dar nu a dat prea mare atenţie.

STAŢIUNE SAU CARTIER. Turiştii care tot vin la mare la Vadu şi Corbu ar putea să beneficieze în curînd de mult mai multe servicii. În momentul de faţă există cel puţin două proiecte mari de amenajare a unei staţiuni turistice la Grindu Chituc şi un proiect de vile de vacanţă. Staţiunile ar urma să fie gata în următorii zece ani şi să cuprindă 70% din zona Grindului Chituc. Dezvoltatorii urmăresc transformarea totală a zonei. Astfel, cîmpurile de pe malul mării ar urma să fie străpunse de o reţea complicată de canale pe care să se poată naviga şi care să unească lacurile din zona Capului Midia cu Lacul Sinoie, aflat la 30 de kilometri nord. Foarte atrăgător din punctul de vedere al turiştilor: mare, lacuri pentru plimbare şi pescuit, cetatea Histria, Grindu Chituc. Cartierul de vile ar trebui să fie ceva mai restrîns şi exclusivist. Numai oamenii cu adevărat importanţi ar urma să beneficieze de vilă în acea zonă. Pentru cei mai puţini bogaţi există deja construcţiile începute în nordul Constanţei, la Mamaia, în Năvodari sau în Lumina.

"AVEM ŞI ALTE PLANURI".
Proaspăt reales, primarul PNL Marian Gălbinaşu nu este deranjat că există astfel de planuri pentru zona pe care o "păstoreşte". Ba dimpotrivă. Vorbeşte cu însufleţire despre planurile pe care le are şi el pentru Corbu şi Vadu, fără să menţioneze nimic că în mandatul precedent nu a reuşit să rezolve prea multe din problemele celor două localităţi. "Sîntem într-o zonă importantă a judeţului, a şasea comună din Constanţa, şi trebuie să profităm ca să ne dezvoltăm. Trebuie să folosim marea asta, altfel nu putem să ne dezvoltăm", spune Gălbinaşu. Deocamdată, investiţiile nu pot începe, pentru că există diferende pentru terenuri cu cei de la Săcele, cu Administraţia Domeniilor Statului şi cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. "Pe vremea comuniştilor, cei de la CAP-ul din Săcele au făcut nişte experimente pe terenurile noastre. Au încercat să vadă cum rezistă în zonă la noi mai multe tipuri de plante. Acum ne certăm cu ei pentru terenul pe care s-au făcut acele plantări. Ei zic că terenul e al lor, dar de unde, eu am acte pentru el", spune Gălbinaşu. Primarul se ceartă pentru teren şi cu Administraţia Domeniilor Statului, între părţi existînd chiar acţiuni în instanţă pentru intabularea terenurilor. ADS acuză Primăria Corbu că a intabulat ilegal suprafeţe întinse din terenurile Administraţiei. Divergenţe există şi cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dar reacţiile ARBDD au fost mai stîngace decît cele ale ADS. Pentru Vadu şi Corbu există proiecte de turbine eoliene, care încă nu au fost aprobate. Deocamdată, în zonă sînt ridicate doar două instalaţii eoliene, dar la kilometri distanţă de localităţi, spre Rafinăria Petromidia.
Î
NVINS. Guvernatorul Rezervaţiei, Paul Cononov, a declarat chiar în această săptămînă la Tulcea că este "învins" de avîntul imobiliar din ARBDD. Cononov s-a plîns într-o şedinţă desfăşurată la Prefectura Tulcea de faptul că în toată rezervaţia se construieşte fără autorizaţie şi că investitorii nici măcar nu trec pe la ARBDD pentru autorizaţia de mediu. Guvernatorul uită să menţioneze că el deţine pîinea şi cuţitul în astfel de cazuri şi adoptă poziţia de observator, pe care şi-a luat-o recent şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. În loc să trimită Garda de Mediu şi să oprească lucrările ilegale, Cononov preferă să se dea victimă a sistemului şi vorbeşte ca şi cum altcineva, şi nu el, ar fi fost guvernatorul Rezervaţiei Biosferei în ultimii trei ani. În aşa condiţii, nu ar fi de mirare ca, în cîţiva ani, Grindu Chituc să fie doar o amintire ascunsă sub hoteluri de beton şi canale cu vaporaşe pentru turişti.

Drum fără autorizaţie

La Grindu Lupilor s-a construit un drum ilegal şi cu complicitatea autorităţilor. Deşi legea nu dădea voie, în zona grindului au intrat utilajele de mare tonaj, care au lucrat săptămîni în şir. Garda de Mediu a intervenit cu întîrziere pentru stoparea lucrărilor, dar nu a putut face nimic. La cîţiva kilometri distanţă de Sinoe se află zona strict protejată Grindu Lupilor, una dintre cele mai valoroase din ARBDD. Legea interzice aici pescuitul, plimbatul, fotografiatul şi activităţile economice. Peisajul este natural sută la sută.

NEREGULI. Vizat şi el de interese imobiliare (terenurile de la Grindu Chituc au fost intabulate ilegal de Primăria Mihai Viteazu), grindul a primit în acest an o nouă lovitură: drumul de pămînt care duce în zona strict protejată a fost amenajat cu piatră, astfel încît să fie mult mai uşor de folosit. Tone de piatră au fost aduse la cîteva zeci de metri de zona de protecţie integrală. Utilaje de mare tonaj (de cîte 40 de tone) aparţinînd unei firme din Constanţa au umplut zona în primăvară. A fost adus şi un buldozer care să lăţească drumul şi aproximativ 20 de muncitori au lucrat pentru tasarea pietrişului. Totul fără nici o autorizaţie de mediu, în beneficiul Primăriei şi Consiliului Local Mihai Viteazu. În schimb, edilii s-au gîndit să investească într-un drum situat în afara localităţii şi care duce spre cîmp pînă în zona strict protejată. Garda de Mediu a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a intervenit cu mare întîrziere şi, constatînd că lucrarea se desfăşoară fără documente legale, a dispus stoparea construcţiei. Degeaba însă. Drumul este aproape gata. Cît am stat în zonă, mai multe maşini au venit spre şi dinspre zona strict protejată. Comisarii Gărzii de Mediu nu erau în zonă, aşa că autorităţile nu au putut lua vreo măsură. Chiar la graniţa zonei strict protejate, mai mulţi pescari aruncau de zor undiţele într-un ochi de apă, denumit Canalul 5. Proaspăt reales, primarul liberal Gheorghe Grameni s-a rezumat să spună doar că localitatea pe care o păstoreşte "are nevoie de acest drum". Nici o vorbă despre încălcarea legii, nici o vorbă despre distrugerea rezervaţiei, nici o vorbă despre intabulările ilegale făcute pe terenul pe care acum se construieşte drumul.


28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.


27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.   

Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.

Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.


26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soa­re­­le începe să dez­mor­ţeas­că pofta de viaţă a vie­tă­ţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bi­pe­de, week-end de week-end, Re­zer­va­ţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub ase­diu. Sute de oameni se nă­pus­tesc asu­pra pădurii, strivind monumentele na­tu­rii sub roţile maşinilor.   

Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată 
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.

Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii 
Ultima plajă sălbatică a Eu­ropei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.


25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.

Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.

Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.


24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".

Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.

La Adamclisi, ca în antichitate
DELĂSARE ● Trecutul glorios stă pe aceeaşi stradă cu prezentul indiferent

Unui turist care vine la mare i-ar putea veni ideea, după cîteva zile de plajă, să viziteze anumite locuri ce vorbesc despre istoria noastră. Ruinele din Dobrogea nu spun însă poveşti, iar în apropiere nu sînt amenajate locuri de recreere pentru călătorul obosit.


23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de