x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Rana deschisă din inima Călimanilor

0
Autor: Carmen Plesa 05 Iul 2008 - 00:00
Rana deschisă din inima Călimanilor


EXPLOATAREA DE SULF ● Salutări din epoca marilor realizări comuniste!
A avut mii de angajaţi şi a aprovizionat cu sulf toată siderurgia românească. Exploatarea din Călimani e azi doar o durere de cap pentru ecologişti.

Întîi e bariera, apoi orăşelul fantomatic, cu case şi birouri, spînzurat în singurătate. În dreapta – Negoiul Călimanilor. De la barieră, îi vezi doar vîrful chelios, din care se porneşte un fel de rîpă gălbejită. După cîţiva paşi ajungi la hău. Negoiul e un munte doar de departe. De aproape, e o imagine extraterestră. Cu ochii holbaţi în decupajul făcut din ideea fostei mari academiciene şi chimiste a ţării, îţi scapă doar un tembel: "Parcă ne uităm la National Geographic!".
Rămăşiţele fostei exploatări de sulf par o glumă proastă, aruncată în Parcul Naţional Călimani.
Şi te freci la ochi, pentru că pînă acolo ai urcat prin Bucovina veselă şi harnică.
Iar cînd satele s-au terminat, a rămas doar pădurea şi pîrîul Neagra Şarului, cu apă galben-roşiatică.

PÎRÎUL STERP.
"În apa asta nu găseai nici măcar o broască, pe vremea cînd se exploata sulf. Acum parcă a început să-şi revină", ne explică  inginerul Basarab Bîrlădeanu, şeful Parcului Naţional Călimani.

Şi totuşi, nimic nu te pregăteşte pentru ce a mai rămas din Negoiu.
Muntele a fost decupat în trepte, de sus în jos. Jumătate din el a fost înghiţită de excavatoare. "Caria" e atît de mare, că-ţi trebuie mai multe perechi de ochi ca s-o cuprinzi. Treptele făcute în munte te păcălesc. Par cît o cărăruie, dar acolo încăpeau două Belazuri, unul lîngă altul.

Din furnicarul de oameni şi maşini care se învîrteau acum aproape 40 de ani prin zonă n-a mai rămas decît un pustiu, unde şi ierbii îi e teamă să crească, unde şi metalul e mîncat de rămăşiţele de sulf şi de substanţele folosite la prelucrarea lui.
"Iniţial, se plănuise ca şi clădirile să fie dărîmate. Dar proprietarii, cei de la Conversmin, s-au răzgîndit. Spun că le vînd unor investitori care vor să facă turism", ne spune şeful Parcului Naţional Călimani. Deocamdată, turism s-ar putea face doar pe haldele de steril botezate Puturosu, Ilva, Pinu şi Dumitrelu. Un turism pentru amatorii de senzaţii tari, pentru că după fiecare ploaie haldele par decise să o ia la vale. În cel mai fericit caz, te-ar putea opri doar o fierătanie urîtă, unul dintre puţinele lucruri pe care nu le-au cărat hoţii, care au dus cu ei pînă şi "turnul lui Basoc", locul din care era dirijată exploatarea.

ORAŞUL FANTOMELOR. Fostul orăşel urcat pe Călimani pare părăsit în fugă, ca după un accident nuclear. Cantina în care se puneau pe grătare bucăţi de carne cît o masă atîrnă într-o rînă. Blocurile de locuinţe se cască din balcoane jerpelite. Fostele birouri se ţin însă binişor. La parter e fosta centrală telefonică. Firele care făceau legătura cu toată ţara supravieţuiesc încurcate. "O mai ştii pe centralista aia frumuşică? Pe unde o mai fi?", discută cineva în spatele nostru. "Frumuşica are acum vreo 65 de ani", răspunde altcineva.

Pe jos, prin birouri, au rămas ziare comuniste, condici de prezenţă, registre de corespondenţă.
Unul din pereţii fostei săli de protocol e pictat cu imaginea înfloritoare a muntelui decupat. Ca într-o poezie comunistă, muntele rîde în soare, Belazurile aleargă pe treptele carierei, într-un productiv: "Ţării cît mai mult sulf". Într-un colţ a rămas şi macheta exploatării. E spartă, iar în cariera de plastic se odihneşte o sticlă de votcă.

Ecologiştii se iau cu mînile de cap cînd văd ce a lăsat în urmă exploatarea de la Călimani, spectatorul ajuns lîngă Negoiu se sperie de tăietura selenară din munte, iar hoţii regretă că n-au apucat să fure tot.

CU DRAG, DE LA FOŞTII MINERI. Foştii angajaţi îşi amintesc însă cu drag de exploatare şi regretă salariile bune şi atmosfera de acolo. Unii cîştigau pe lună cîte o jumătate de Dacie.

În 1981, Ceauşescu a aterizat cu elicopeterul pe Călimani. Şi s-a cutremurat de… frig. Aşa că a dat ordin ca minerii care lucrau la sulf să primească zilnic o masă caldă, lapte şi cîte o şubă groasă. Cabana de protocol de pe Călimani îl mai aşteaptă şi azi. Dar e o ruină, palidă replică a locului de mari chiolhanuri şi partide de vînătoare de altădată.
"Mîncare cumpăram tot de sus, din Călimani. Găseai zahăr, ulei, carne. Tot ce nici nu vedeai în oraş", îşi aminteşte soţia unui fost angajat. Copiii muncitorilor erau duşi cu autobuzul la şcoală.

"Nici nu vreau să mai aud. Era o minunăţie acolo şi au distrus tot", spune Ion Avarvarei. Rodica mai are doi ani şi iese la pensie. S-a angajat la exploatare cînd avea 19 ani. E şi acum femeie frumoasă şi voinică. A lucrat la strung, la foreză, la uzina de prelucrare. "Cînd au închis, în 1997, n-a mai rămas nimeni în blocurile de la carieră. Au tăiat curentul, căldura, tot", spune femeia. "La doi ani după ce s-a închis, am trecut pe acolo. Plecasem să culeg bureţi. Cînd am văzut ce a mai rămas, m-am aşezat pe un fier şi am plîns", îşi aminteşte femeia.

"Ţării cît mai mult sulf"

Exploatarea de sulf din Călimani a fost deschisă în 1969 şi a funcţionat pînă în 1997. A avut în vremurile bune aproape 8.000 de angajaţi. A fost închisă prin hotărîre de guvern, pe motiv că exploatarea sulfului costa de trei ori mai mult decît valora producţia obţinută. Mina a rezistat aproape 30 de ani datorită cifrelor mincinoase de producţie raportate de comunişti, s-a concluzionat cînd s-a pus sigiliu pe muntele decupat.
Un prim proiect făcut de ITPM Baia Mare pentru ecologizarea zonei urma să fie susţinut din bani de la Banca Mondială. Proiectul nu a plăcut însă celor de la Banca Mondială, aşa că oferta financiară a căzut.
Un nou proiect de ecologizare, de data aceasta pe banii Guvernului român, a fost acceptat de Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Călimani, iar licitaţia pentru executarea lui a fost cîştigată de firma germană Wittfeld. Peste patru ani, rana din Negoiu ar trebui să aibă măcar un pansament, haldele de steril vor fi fi acoperite cu pămînt bun, iar iazul de decantare ar trebui să fie stabilizat.
Volkmar Tippel, reprezentantul Wittfeld, spune că firma va aduce în zonă doar cîţiva specialişti, iar restul echipei va fi completat prin angajarea unor oameni din zona Călimanilor.


4 iulie 2008
Ceahlăul hoţilor
"ORGANIZARE" ● În Parcul Naţional nu fură nimeni. De capul lui
Ne-am plimbat prin Parcul Naţional Ceahlău fără să plătim taxă. Pentru că nu am mers pe potecile turiştilor, ci pe potecile hoţilor. Hoţii nu plătesc taxă de intrare. Plătesc comision. Noi am fost să constatăm prezenţa hoţilor. De comision să se ocupe Poliţia şi Parchetul.

Averile din pădure
LĂCOMIE ● Din tăierea abuzivă a copacilor de pe Ceahlău se cîştigă bani mulţi şi repede
Pe DN 15, între Piatra-Neamţ şi Topliţa, trebuie să conduci cu grijă. La fiecare curbă îţi iese în faţă cîte un camion supraîncărcat cu buşteni sau cu cherestea. Şi spre Bucureşti şi Constanţa, în jos, şi spre Ardeal şi de acolo mai departe, spre graniţă, în sus. Pădurea se scurge pe şosea în calupuri de cîte 20 de metri cubi, pe patru roţi. Fără număr.

Jos drujbele de pe Ceahlău!
CRIMĂ ECOLOGICĂ ● În Parcul Naţional Ceahlău sînt exploatate, "legal", sute de hectare de pădure
Ceahlăul, muntele sfînt al românilor, deseori asemănat cu Muntele Athos, este supus în ultimii 18 ani agresiunii omului "postrevoluţionar", unei adevărate hoarde de afacerişti veroşi, care vrea să scoată bani şi din piatră seacă. Sub diverse pretexte, multe sub "acoperire legală", aceşti afacerişti au început să stoarcă Ceahlăul de tot ceea ce le-ar putea aduce bani, în primul rînd de "hainele" sale milenare, sute de hectare de pădure fiind deja puse la pămînt.

3 iulie 2008
Gondola lu’ Pinalti
PRIMARUL PD-L DIN PIATRA-NEAMŢ FAULTEAZĂ NATURA
La Piatra-Neamţ, afacerea bate mediul. Primarul Gheorghe Ştefan (PD-L) a pus în operă proiecte fără avize de mediu. Pentru a-şi desăvîrşi planurile, a ras de pe faţa pămîntului rezervaţia fosiliferă Cozla şi a construit cu 12 milioane de euro o telegondolă care sfidează natura. Următoarea ţintă: Vîrful Pietricica.  


2 iulie 2008
Asediul tenace al factorului "om"
INTRUZIUNE ● Gunoaie, zgomot, focuri în pĂdure, trasee prin habitate
Lacul Roşu e ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întîmplare, dar şi de tăierile ilegale de păduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stăpînite, din cauza defrişărilor masive, şi riscă să sufoce lacul.

Cum să cumperi o floare de colţ
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.

Sturionul de Oltina
PASIUNE ● Undeva, în sud-vestul Dobrogei, un român creşte pui de morun, cegă, nisetru şi păstrugă
La Oltina de Constanţa, un inginer s-a apucat de o afacere căreia nu mulţi îi dau sorţi de izbîndă. Pasionat de piscicultură, Dan Mirea creşte pui de sturion pentru consum şi pentru a repopula Dunărea.

Bomba ticăie la Săvineşti
CONTRACRONOMETRU ● Cadou de la armată: 18,6 tone de deşeu periculos
Într-un depozit de pe platforma industrială a Săvineştiului, localitate aflată la 15 km de Piatra-Neamţ, au rămas moştenire de la fostul Institut de Cercetări Chimice aproape 40 de tone de substanţe periculoase.


1 iulie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.

Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.

La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".

Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.


28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.


27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.   

Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.

Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.


26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soa­re­­le începe să dez­mor­ţeas­că pofta de viaţă a vie­tă­ţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bi­pe­de, week-end de week-end, Re­zer­va­ţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub ase­diu. Sute de oameni se nă­pus­tesc asu­pra pădurii, strivind monumentele na­tu­rii sub roţile maşinilor.   

Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată 
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.

Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii 
Ultima plajă sălbatică a Eu­ropei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.


25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.

Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.

Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.


24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".

Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.

Grîu eco: 9.200 de kilograme la hectar
NECESITATE ● Fără subvenţii, fermierii eco se vor întoarce la producţia convenţională

Şapte fermieri din Tulcea fac agricultură ecologică de patru ani; s-au adunat într-o asociaţie, Delta Dunării Organics, pentru a trece împreună peste lipsa de subvenţii de la stat şi peste preţul mare al îngrăşămintelor şi insecticidelor eco. Se încăpăţînează să cultive cereale, soia şi coriandru, pe care le exportă în ţările unde oamenilor le pasă ce mănîncă.


23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
Citeşte mai multe despre:   national,   rămas,   rezervaţia,   cheile,   calimani,   descoperirea româniei '08,   cheile dobrogei,   sulf

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de