x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

S-o termina hoţia cînd s-or termina pădurile!

0
Autor: Sidonia Silian 09 Iul 2008 - 00:00
S-o termina hoţia cînd s-or termina pădurile!


VLĂHIŢA-HARGHITA ● O bombă cu fitilul aprins în mijlocul unei comunităţi exasperate
"Aici, în Vlăhiţa, proprietarului îi e frică să meargă în pădure din cauza hoţilor. Ca la noi nu e niciunde în România. Şi nimeni nu face nimic", spune un sătean. Vecinii, roată în jurul lui, dau aprobator din cap şi completeză pauzele făcute de bătrîn.

… iar povestea sună cam aşa: era odată o comună Vlăhiţa din Harghita cu oameni săraci şi curaţi. Se înţelegeau "de minune". Verişorul din Strada Mădăraşi se juca la trotinetă cu verişorul din 1 Mai, apoi ei, verişorii, nici nu se dezmeticeau bine din pupături adolescentine, la pădure, printre fragi, că şi vedeai cum sora verişorului din 1 Mai îşi lua ziua bună şi hop! cu zestrea în ograda vecinului verişorului din Mădăraşi… Cuscrii se încuscreau, iar cumnaţii înfloreau. Pe toate drumurile, cumnate-n sus, cumnate-n jos. Nişte amintiri duioase: "Mă duc pe la cumnat’miu de pe Mădăraşi", spuneau ei. "Atunci pădurile erau la stat, nu ale noastre, ca să ne furăm între noi…", povesteşte bătrînul. "Aşa era atunci, doar ne ştim bine cu oamenii care stau pe Mădăraşi."

ŞI ACUM CUM E? "Acum, toţi de pe Mădăraşi sînt nişte hoţi. Ne fură lemnele din pădure. Mie mi-au bătut băieţii, că veniseră în pădure, să şi-o apere. Şi poliţia, primăria, nimeni nu face nimic", răspunde el. Neînţelegerile dintre oameni au început o dată cu retrocedările. O bună parte din comună s-a trezit pipăind între degete un titlu de proprietate, iar o altă parte, mai mică şi oropsită, nu. Culmea, cei nefericiţi de soartă îşi au gospodăriile mai la periferie, pe singurul drum care duce spre pădure – Strada Mădăraşi. Vrei să tai un brad din pădurea ta şi să-l faci ban grămadă, vrînd-nevrînd, treci cu bradul prin faţa curţilor "cumnaţilor şi verişorilor" de pe Mădăraşi. Vrei să-ţi schimbi acoperişul la casă? Te duci în pădurea ta. Tai un brad, doi, iar apoi, vrînd-nevrînd, treci eu el prin faţa curţilor de pe Mădăraşi. Cum singurul venit al sătenilor provenea din negustoria cu roşiile şi cartofii din jurul casei, în scurt timp, în Vlăhiţa, bradul deveni un simbol al bunăstării. În gospodăria care deţinea cîteva hectare de pădure, pînă şi găinile cotcodăceau mai fericite.

ŞI CEI DIN MĂDĂRAŞI CE FAC? "Ne fură nouă, proprietarilor, lemnele, asta fac. Toţi au gatere ilegale şi tractoare în curte. Pînă acum cîţiva ani nu aveau nici o găină, iar acum au case noi, au motociclete. Au făcut avere. Fură lemne şi le vînd la negru. Fără acte. Dar dacă ar veni cineva să-i ia la întrebări… mă! tu de unde ai averea asta? Poţi să ţi-o justifici? Păi, toţi ar intra la puşcărie. Că n-au nici un Dumnezeu. N-au nici o meserie. Da’ nici unul nu e la puşcărie. Sînt vreo doozeci de familii. Femeiele şi copiii stau la poartă, iar bărbaţii urcă să fure lemne din pădure. Şi dacă trecem noi pe stradă, în sus, îi sună pe mobil şi-i anunţă. Au fost bătăi, a venit Jandarmeria… Iar acum ne e frică să se mai ducem în pădurea noastră." După spusele lor, pe drumul ce duce spre pădure s-a format un grup mafiot, care trăieşte numai din furtul de lemne şi care nu mai ştie de frica nimănui. Fură făţiş, fără nici o stînjeneală. Poliţia îngăduie.

ŞI POLIŢIA NU INTERVINE? "Poliţia nu se bagă. Spune că ea nu se ocupă de pădure. Nu iese din Vlăhiţa. Şi noi pe cine să chemăm atunci? Noi am zis şi la Poliţia de la Miercurea Ciuc – nu ştim cum e legea acum, dar înainte, dacă nu puteai arăta de unde ai o găină, ţi-o confiscau. Şi nimic. Nu s-a făcut nimic. Am fost apoi şi la prefect acum trei luni şi prefectul a zis că o să rezolve. Şi nici el nu a făcut nimic", povestesc sătenii la un colţ pitit de stradă, să nu fie auziţi de vreo iscoadă din Mădăraşi. Par deznădăjduiţi şi lipsiţi de apărare. Noul cod silvic prevede că Jandameria nu mai are voie să acţioneze pe stradă, în cazul nostru, pe drumurile din Vlăhiţa, şi să controleze dacă transporturile cu lemne se fac legal, cu acte în regulă, ci doar să organizeze flagrante delicte în pădure, în faţa a doi martori, iar Poliţiei i s-a retras dreptul să acţioneze pe drumurile forestiere. "Poliţiştii ne zic că să ne organizăm noi, că ei nu mai au dreptul să prindă hoţul din pădure, iar Jandarmeria… cîtă să fie şi ea, să prindă toţi hoţii din munţii ăştia!?", spun ei. Sătenii povestesc că pînă şi ministrul Mediului, Atilla Korodi, a venit să vadă cum se fură pădurile de la marginea Vlăhiţei. Urmarea? "S-a luat cu mîinile de cap, atît a făcut." Apoi proclamă: "Cînd s-or termina pădurile, atunci o să se termine şi cu hoţia".

NE DUCEŢI ŞI PE NOI PE MĂDĂRAŞI? "Vă ducem, cum să nu! Dar noi stăm în maşină, pe locurile din spate, să nu ne vadă hoţii!" Pe Mădăraşi, forfotă. Copii conducînd tractoare, case în construcţie, gatere în curte, stive de lemne la poartă. De bună seamă, un cartier fără grija zilei de mîine.  

Potrivit comunicatul IJP Harghita, organul de poliţie al oraşului Vlăhiţa funcţionează în parametri normali. Poliţiştii din localitate au aplicat, în ultimii doi ani, amenzi de 192.250 lei, au confiscat 1.164 mc lemn în valoare de 329.906 lei, au constatat vreo 16 diverse infracţiuni, au organizat diverse acţiuni şi controale. Acesta e bilanţul pe doi ani de zile ce ne-a fost trimis. Ca să pară mai multe.

Au fost alegerile! Prefectura a avut treabă!

Primăriţa din Vlăhiţa parcă n-ar şti pe ce butoi cu pulbere stă. Sătenii zic că ştie ea prea bine, că doar e la al doilea mandat, că nu te poţi opune hoţiei cînd te înrudeşti cu hoţii din "acea parte a oraşului". Maria Ella Buruş nu crede că în primăvara asta s-a furat atît de mult din pădurea obştei… "10.000 mc… asta e o exagerare". Păi, da, doamnă, da’ gaterele astea, peste 100, mari şi mici, cu ce să se hrănească şi ele? Tăcere lungă, apoi răspuns… Sînt cinci. Gatere? Gatere. Cinci legale, cu firmă. Da, atîtea plătesc impozit la Primărie. Şi celelalte? Ridicare din umeri, privirea caută un obiect, ceva ca să poposească pe el, să se sprijine. Le-am văzut noi, doamnă primar, sînt multe, uite aşa o stradă pliiiină de gatere, de tractoare şi de TAF-uri, şi de-o parte, şi de alta, sînt parcate camioanele ţiganilor de la Braşov care au venit să se umple cu scîndură. Strada aia care se asfaltează? Da, aia, unde şi-au făcut vile hoţii care n-aveau acu’ cinci ani nici o găină în curte şi-acu’ le-a crescut Mercedesu în bătătură ca prazu’. Păi, nu se poate… că sînt muncitori pe stradă şi ar observa dacă se trece cu lemn furat! Are aşa o logică primăriţa, că mă străpunge. Adică poliţaii oraşului evită să treacă pe acolo, ca să nu se simtă hoţii deranjaţi, iar dumneaei zice că raţa împunge… Da putem şti şi noi cauzele pentru care furturile nu se mai opresc? Titlurile de proprietate au fost date aiurea, aflăm de la primăriţă, 1.800 de titluri pe 3.000 de hectare, şi localnicii iau lemn de unde apucă. Şi? Şi am fost la Prefectură, să le rectifice, dar la Prefectură nu s-a lucrat în ultimele două luni. Şi continuă cu naturaleţe, de pară ar fi descoperit Legea lui Arhimede: Doar au fost alegerile!
  • Valentin Zaschievici

Noi vrem jandarmi!

Localnicii din Vlăhiţa, dar nu numai, şi-au pierdut încrederea în instituţii. În primar, în poliţai, în procuror, în judecător, în prefect, în deputat. Pentru că, ăsta e adevărul, lumea aude, vede şi ştie că poliţaiul îşi ia partea de la hoţ, şi tot hoţii i-au ridicat vila cu etaj procurorului de la Ciuc, iar prefectul şi-a cumpărat postul cu agoniseala strînsă din lemn de furat... Şi atunci? Singura instituţie care nu şi-a erodat încă imaginea este Jandarmeria. Pentru că sînt băieţi tineri şi nu au apucat să facă cheag în zonă, pentru că sînt militari şi au altă putere, altă autoritate, pentru că au şefi care încă n-au pus botu’, pentru că le e frică de Parchetul Militar, care e un bau-bau... jandarmii au impus respect în zonă. Multe localităţi, între care şi Vlăhiţa, cer un post de jandarmi. Efectivele sînt însă limitate, iar de la voinţă la putirinţă e cale lungă. Interesant e că nu numai hoţii se tem de jandarmi, ci şi patronii lor de la Bucureşti. Altfel nu se explică de ce Ministerul Agriculturii (care adăposteşte hoţi pe care vi-i vom numi în curînd) a limitat cît mai mult atribuţiile Jandarmeriei în privinţa controlului forestier. Jandarmeria nu mai are dreptul să controleze maşinile cu lemne pe şosea, în vreme ce Poliţia nu mai are dreptul să organizeze acţiuni în pădure. Codul silvic, intrat în vigoare de abia două luni, e astfel gîndit, încît să limiteze aria de competenţă a instituţiilor abilitate, altele decît cele ale Ministerului Agriculturii.
  • Valentin Zaschievici


8  iulie 2008
Flagrant la Graniţă
BILBOR–HARGHITA ● Pe brînci prin zmeuriş, după hoţii de copaci
Am plecat să-i căutăm pe hoţii de lemne. Aflasem de la un cunoscător al locului că aici, în munţii dintre Borsec şi Bilbor, se şterpelesc brazi – şi asta ca să nu spunem "se fură ca-n codru" – şi hop şi noi făcînd pe lupul din pădure să auzim. Şi să vedem mai bine.

Jnepenii – înecaţi în Lacul Ştiol
COTROPITOR ● În 2002, fostul primar a construit un drum prin rezervaţie
În fiecare week-end, împrejurul tăului Ştiol, lac aflat într-o arie protejată prin lege, se adună o mulţime de turişti cu jeep-uri, care lasă în urmă grămezi de gunoaie. Ajung la lac din cauza fostului primar, care n-a ţinut cont că se află într-o arie naturală protejată, şi a intrat cu buldozerul în pajişte.

Uraniu, ultima frontieră
OFICIAL, LE MERGE BINE ● Mina de la Crucea – leucemie, cancer, boli de inimă
Crucea e ultima mină de uraniu funcţională de la noi din ţară. Oficialităţile şi conducerea minei spun că nu sînt probleme de mediu, iar minerii se plîng de toate bolile pămîntului.


7  iulie 2008
Mănăstirea din buza pădurii
PETRU-VODĂ ● Locul unde oamenii au redescoperit adevăratul sens al bisericii şi al slujitorilor săi
Am părăsit Mănăstirea Neamţ sperînd că vom găsi un lăcaş al Domnului fără un aer comercial şi fals şi unde bunătatea, căldura şi credinţa răsar din fiecare piatră de temelie. Am pornit spre Mănăstirea Petru Vodă. La numai cîţiva kilometri.

Gaterul "Sf. Troiţă"
MĂNĂSTIREA NEAMŢ ● Afaceri cu lemn, vin liturgic şi mercurialul, la acatiste
Un prieten îmi spunea cu cîteva zile în urmă că în Neamţ se poate vorbi uşor despre SC Sfînta Biserică SA. Puţine sînt lăcaşurile unde Sfîntul Duh şi buna credinţă se simt ca acasă. În rest, sutanele negre se ocupă cu sfintele afaceri cu lemn, sfinte gatere, sfînta prelucrare a lemnului şi construcţii în ariile protejate.


5 iulie 2008
Rana deschisă din inima Călimanilor
EXPLOATAREA DE SULF ● Salutări din epoca marilor realizări comuniste!
A avut mii de angajaţi şi a aprovizionat cu sulf toată siderurgia românească. Exploatarea din Călimani e azi doar o durere de cap pentru ecologişti.

Uraniul de la Grinţieş
CONTROVERSE ● O mină împarte satul în două tabere
Posibilitatea redeschiderii minei de uraniu de la Grinţieş naşte controverse şi vii discuţii de la autorităţi pînă la sătenii de rînd din localitate. Pe de o parte, e vorba despre bani şi locuri de muncă, pe de altă parte, e vorba despre sănătate şi turism.

Pădurea zimbrilor
Istoria localizează ultimul zimbru vînat în România undeva la începutul anilor 1800. Peste un secol şi jumătate, cîteva exemplare de zimbri sînt aduse din ţările estice, primele trei exemplare venind din Polonia, în anul 1970.


4 iulie 2008
Ceahlăul hoţilor
"ORGANIZARE" ● În Parcul Naţional nu fură nimeni. De capul lui
Ne-am plimbat prin Parcul Naţional Ceahlău fără să plătim taxă. Pentru că nu am mers pe potecile turiştilor, ci pe potecile hoţilor. Hoţii nu plătesc taxă de intrare. Plătesc comision. Noi am fost să constatăm prezenţa hoţilor. De comision să se ocupe Poliţia şi Parchetul.

Averile din pădure
LĂCOMIE ● Din tăierea abuzivă a copacilor de pe Ceahlău se cîştigă bani mulţi şi repede
Pe DN 15, între Piatra-Neamţ şi Topliţa, trebuie să conduci cu grijă. La fiecare curbă îţi iese în faţă cîte un camion supraîncărcat cu buşteni sau cu cherestea. Şi spre Bucureşti şi Constanţa, în jos, şi spre Ardeal şi de acolo mai departe, spre graniţă, în sus. Pădurea se scurge pe şosea în calupuri de cîte 20 de metri cubi, pe patru roţi. Fără număr.

Jos drujbele de pe Ceahlău!
CRIMĂ ECOLOGICĂ ● În Parcul Naţional Ceahlău sînt exploatate, "legal", sute de hectare de pădure
Ceahlăul, muntele sfînt al românilor, deseori asemănat cu Muntele Athos, este supus în ultimii 18 ani agresiunii omului "postrevoluţionar", unei adevărate hoarde de afacerişti veroşi, care vrea să scoată bani şi din piatră seacă. Sub diverse pretexte, multe sub "acoperire legală", aceşti afacerişti au început să stoarcă Ceahlăul de tot ceea ce le-ar putea aduce bani, în primul rînd de "hainele" sale milenare, sute de hectare de pădure fiind deja puse la pămînt.

3 iulie 2008
Gondola lu’ Pinalti
PRIMARUL PD-L DIN PIATRA-NEAMŢ FAULTEAZĂ NATURA
La Piatra-Neamţ, afacerea bate mediul. Primarul Gheorghe Ştefan (PD-L) a pus în operă proiecte fără avize de mediu. Pentru a-şi desăvîrşi planurile, a ras de pe faţa pămîntului rezervaţia fosiliferă Cozla şi a construit cu 12 milioane de euro o telegondolă care sfidează natura. Următoarea ţintă: Vîrful Pietricica.  


2 iulie 2008
Asediul tenace al factorului "om"
INTRUZIUNE ● Gunoaie, zgomot, focuri în pĂdure, trasee prin habitate
Lacul Roşu e ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întîmplare, dar şi de tăierile ilegale de păduri. Aluviunile aduse de ploaie de pe munte nu mai pot fi stăpînite, din cauza defrişărilor masive, şi riscă să sufoce lacul.

Cum să cumperi o floare de colţ
ACOPERIRE ● La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal
În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.

Sturionul de Oltina
PASIUNE ● Undeva, în sud-vestul Dobrogei, un român creşte pui de morun, cegă, nisetru şi păstrugă
La Oltina de Constanţa, un inginer s-a apucat de o afacere căreia nu mulţi îi dau sorţi de izbîndă. Pasionat de piscicultură, Dan Mirea creşte pui de sturion pentru consum şi pentru a repopula Dunărea.

Bomba ticăie la Săvineşti
CONTRACRONOMETRU ● Cadou de la armată: 18,6 tone de deşeu periculos
Într-un depozit de pe platforma industrială a Săvineştiului, localitate aflată la 15 km de Piatra-Neamţ, au rămas moştenire de la fostul Institut de Cercetări Chimice aproape 40 de tone de substanţe periculoase.


1 iulie 2008
Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului
EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal
Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.

Movilenii de lîngă Mittal
SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea
Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.

La Galaţi, poluarea continuă
NOXE ● Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou
Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali".

Proiect de lux în rezervaţia Grindu
DELTA DUNĂRII ● Cartier de vile sau staţiune la nord de Constanţa
Nebunia imobiliară a cuprins şi Grindu Chituc, zonă situată la nord de Constanţa. Parte a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, grindul este una dintre cele mai valoroase teritorii ale României, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. La fel de valoros este şi pentru dezvoltatorii imobiliari, care "coc" aici un megaproiect.


28 iunie 2008
În patria trîntorilor, albina e falimentară!
AFACERE ANEMICĂ ● Apicultorii – subvenţii condiţionate şi concurenţă chinezească
Negustorii oferă preţuri mici pentru produsele apicole, subvenţiile sînt condiţionate, iar China, Argentina şi, mai nou, ţările africane trimit în România miere de calitate mai slabă, dar la preţuri foarte mici.


27 iunie 2008
Canaraua din sînul viperelor
DEZINTERES ● Rezervaţia naturală nu s-a „ridicat“ la statutul de sit arheologic
Tropăind printr-o Dobroge prietenoasă, unde secolele se împletesc într-un „nu-ştiu-ce“, care fascinează şi care îmbie să descoperi şi noul, şi anticul, iar verdele se stacojeşte, iar stacojiul se pierde în galben, există un loc care ne face să uităm cine sîntem şi ne duce departe de treburile lumeşti. Se deschide, deşi pare că te înconjoară. Te respinge, deşi parcă te înghite. Te alină, deşi pare să te respingă.   

Hagienii gunoaielor
PUTE, DAR FACE BANI ● Rezervaţie „protejată“ de vecini duhnitori
Dacă vrei să faci la mare şi altceva decît plajă şi-ţi plac junglele, încearcă rezervaţia de la Hagieni, aflată la 10 km de Mangalia. Dar ţine-te de nas pînă ajungi la pădure, ca să nu-ţi vomiţi vacanţa prin gropile de gunoi.

Dinozaurii din stînci
DEGRADARE ● Faleza fosiliferă din Cernavodă se prăbuşeşte încet, dar sigur
Puţini sînt cei ce ştiu că atunci cînd vin spre mare, dacă-şi aruncă privirea în dreapta, la malul în care se înfige podul de la Cernavodă, văd o rezervaţie fosiliferă care te lasă să citeşti în stîncă o istorie care te duce pînă hăt, departe, la vremurile cînd reptilele gigantice erau stăpînii Terrei.


26 iunie 2008
La grătar în Rezervaţia Fîntîniţa – Murfatlar
BĂTAIE DE JOC ● Fripturiştii lasă în urma lor stive de gunoaie care distrug aria protejată
De cum dă firul ierbii şi soa­re­­le începe să dez­mor­ţeas­că pofta de viaţă a vie­tă­ţilor mai mici sau mai mari, fie ele miriapode, apode sau bi­pe­de, week-end de week-end, Re­zer­va­ţia Fîntîniţa – Murfatlar se află sub ase­diu. Sute de oameni se nă­pus­tesc asu­pra pădurii, strivind monumentele na­tu­rii sub roţile maşinilor.   

Delta, încă folosită pentru agricultură
TULCEA ● Reconstrucţia ecologică a fost abandonată 
Visul lui Nicolae Ceauşescu, acela de a face din Delta Dunării unul dintre grînarele României, este încă o realitate, la mai bine de 18 ani de la moartea dictatorului.

Volbura de nisip
PLAJA SULINA ● Protecţie ecologică vs investiţii 
Ultima plajă sălbatică a Eu­ropei, cea de la Sulina, este de mai mulţi ani în pericol. „Chitit“ să scoată localitatea din sărăcia în care se zbate, primarul singurului oraş din Delta Dunării aprobă de ani buni tot felul de proiecte de dezvoltare a plajei. Acestea sînt însă oprite de autorităţile de mediu, fie că e vorba de hoteluri, de parcuri eoliene sau de aerodrom.


25 iunie 2008
Căcănăria şi cimentul sting Luminiţa
Se ajunge uşor la Luminiţa. Laşi Petromidia în dreapta, faci prima la stînga pe un drum de ţară, mergi, mergi, mergi – o ţii drept! –, dai de maşini de mare tonaj care scot gaze şi nori de praf ca un suprapoderal înnebunit după iahnie. Apoi treci pe lîngă Căcănărie, gîndindu-te cum ar fi dacă toţi oamenii de pe pămînt ar mînca numai iahnie. Şi intri liniştit în Luminiţa.

Ski-jet-ul şi căluţul de mare
DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.

Coasta se surpă cu ajutor de la oameni
INUTIL ● Planul naţional de gospodărire integrată a zonei nu s-a aplicat
150-300 de metri. De la această distanţă îţi permitea o lege din 2001 să construieşti pe faleza de la malul Mării Negre. Betoane, lemn, orice.


24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".

Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.

Grîu eco: 9.200 de kilograme la hectar
NECESITATE ● Fără subvenţii, fermierii eco se vor întoarce la producţia convenţională

Şapte fermieri din Tulcea fac agricultură ecologică de patru ani; s-au adunat într-o asociaţie, Delta Dunării Organics, pentru a trece împreună peste lipsa de subvenţii de la stat şi peste preţul mare al îngrăşămintelor şi insecticidelor eco. Se încăpăţînează să cultive cereale, soia şi coriandru, pe care le exportă în ţările unde oamenilor le pasă ce mănîncă.


23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
Citeşte mai multe despre:   mediu,   politia,   fură,   rezervaţia,   lemn,   iulie,   pădure,   hotii,   sînt,   lemne,   cheile,   descoperirea româniei '08,   cheile dobrogei,   mădăraşi,   vlăhiţa

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de