x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ski-jet-ul şi căluţul de mare

0
Autor: Andreea Tudorica 25 Iun 2008 - 00:00
Ski-jet-ul şi căluţul de mare


DIFICULTĂŢI ● Birocraţie şi neputinţă în sancţionarea intruşilor în rezervaţie
Gard în gard cu portul Mangalia, mal în mal cu bulgarii, pe o suprafaţă de 5.000 de hectare se întinde ditamai rezervaţia marină, unica de acest fel din ţara noastră. Şi dacă tot o avem, de ce să nu o protejăm, ar zice unii, sau de ce să nu ne batem joc de ea, ar zice alţii.

Acum, că factorul distructiv are funcţie – cum ar fi vreun consilier sau om de afaceri care-şi mai ridică o vilă, sau vreun "gibon", care se dă cu ski-jet-ul în plină rezervaţie după ce a trecut razant pe lîngă doi copii care pluteau pe o saltea şi a mai ratat doi îndrăgostiţi, care se sărută în mare – nu prea îl mai interesează pe bietul căluţ de mare, care s-a dus demult la cele sfinte prin elicea motorului.

PE MARE... La ora actuală, Rezervaţia Marină "2 Mai-Vama Veche" este împărţită în două arii: una în care sînt permise scufundările doar strict în interes ştiinţific, şi o alta, de tampon, în care se permit înotul şi pescuitul doar cu bărci cu vîsle. Dragoş Micu de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanţa, custodele rezervaţiei, se plînge de birocraţie şi de neputinţă în ceea ce priveşte sancţionarea intruşilor în rezervaţie. "La ora actuală facem demersuri şi poate şi reuşim în curînd, că ne chinuim de ceva vreme să fim noi, custodele, adică Institutul, cei care să aplicăm amenzi. Pentru că acum singurii care pot da amenzi sînt  Agenţia de Protejare a Mediului şi Garda de Mediu. Dar procedura este mai mult decît inutilă. Pentru că firul este următorul: noi observăm de exemplu că ăla a intrat cu ski-jet-ul în rezervaţie, sesizăm APM şi Garda. Păi pînă ajunge la ei sesizarea, pînă vine cineva, ăla şi-a făcut demult treaba şi a mai plecat şi liniştit acasă. În momentul în care noi o să putem aplica sancţiuni, atunci o să fie simplu: sesizăm şi dăm amendă. Scurt. E adevărat că asta înseamnă mai mult personal calificat şi, implicit, normal, mai mulţi bani". Dar deja asta e o altă mare bubă. Institutul nu primeşte în prezent nici un leu de la Ministerul Mediului orientat direct prin şi strict doar pentru protejarea Rezervaţiei Marine. Iar numai pentru îngrădirea rezervaţiei ar fi nevoie undeva la 50.000 de euro. Zona este delimitată în prezent doar prin patru balize puse la fiecare colţ al rezervaţiei, pe care le mai iau pescarii sau vreun alt binevoitor, iar cercetătorii pun altele în loc. Proiectul de îngrădire prevede cîteva geamanduri mari, ca să se vadă de departe, dar şi mai multe mici, pentru a forma un fel de gărduleţ, care să înconjoare rezervaţia de 5.000 de hectare.

...ŞI PE USCAT. Pericolul vine însă şi din afara rezervaţiei. Deşi n-ai zice. Dar... "Există mulţi indivizi cu bani care şi-au parcelat şi şi-au planificat să construiască în tot spaţiul de la graniţă şi pînă la 2 Mai. Iar în zece ani vor fi numai vile acolo. Unele deja cred că au început de anul acesta să se construiască. Se văd chiar şi de pe şosea. Ei, şi în momentul în care acolo vor fi zeci, sute de vile, ne punem problema: canalizarea unde se duce? Pentru că dacă se duce în mare, e dezastru. Acesta este un pericol potenţial, dar care este din afara rezervaţiei", povesteşte nemulţumit Dragoş Micu. Autorităţile nu prea înţeleg însă că dintr-un astfel de proiect de arie protejată se pot face şi bani şi se poate face alt gen de activităţi, care să ajute la dezvoltarea durabilă a zonei fără a fi distrusă prin construcţii de vile sau altceva. De ani buni în zona costieră a Vamei Vechi se construiesc "betoane" de două sau chiar mai multe niveluri.

CĂLUŢUL DE MARE. Cînd spui rezervaţie marină, inevitabil, orice ai face, nu te poţi abţine să nu-ţi zboare gîndul la căluţii de mare. Poate pentru că sînt mai gingaşi, mai simpatici, mai calini şi poate, pentru că d-aia se cer protejaţi. În rezervaţia "2 Mai – Vama Veche" nu căluţii de mare sînt problema, slavă Cerului. Căci se pare că masculii de căluţi îşi fac treaba cu brio şi continuă să dea naştere puilor. Institutul  promovează însă în paralel, împreună cu ONG-uri, un proiect finanţat de PHARE privind reproducerea artificială a căluţului de mare, adică crearea unei "maternităţi" pentru creşterea puietului. "Căluţii de mare au priză la public, pentru că sînt simpatici, dar nu mai sînt o problemă în sensul că trebuie protejaţi, pentru că ar fi pe cale de dispariţie sau altceva. Există însă şi aici o altă problemă. Cică în Bulgaria un kilogram de căluţi de mare uscaţi costă 200 de euro, pe care i-ar vinde asiaticilor, chipurile, cică ar fi afrodisiac. Dar la ei oricum toate sînt afrodisiace. O prostie... " Rîde cu poftă.

ŞI CE DACĂ? Bag seamă că pămîntul ca şi apa oricum ne suportă aşa cum sîntem. Şi ce dacă la Vama Veche se surpă coasta, iar plaja-i mîncată pe an ce trece centimetru cu centimetru? Şi ce dacă unii găsesc de cuviinţă să se dea cu ski-jet-ul în rezervaţie sau să vîndă kilu’ de căluţi de mare "la vrac"? Şi ce dacă… Ce dacă-i ditamai panou’, pe care orice "gibon" l-ar vedea, pe care scrie că-i rezervaţie şi că există sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei privind rezervaţia naturală? Ce dacă… Şi ce dacă mai spălăm un vapor, două, trei, o sută în port la Mangalia, iar totul ia calea spre aria protejată? Cică s-ar încadra în parametri normali de evacuare în mare… Ce dacă… Lasă, băh, că merge şi aşa… Cine vrea să spele nave şi să deverseze tot o face. Oricum nu-i vede nimeni, deci oricum pot face ce vor… Şi uite aşa caravana trece, cîinii latră… dar… pietrele tot rămîn.

Biodiversitate

Înfiinţată prin Decizia 31/1980 a Consiliului Judeţean Constanţa, rezervaţia marină "2 Mai – Vama Veche" a fost confirmată ca arie protejată abia în anul 2000 prin Legea 5. Unică în România, se bucură de o biodiversitate fantastică. De la zeci de soiuri de alge rare, la rîndunică şi scorpia de mare. De la delfini la flora şi fauna care creşte în şi pe epavă. Regulamentul de management este elaborat, a durat cam doi-trei ani pînă a fost aprobat de Academia Română şi Ministerul Mediului. Acum este parafat, ştampilat frumos, dar custodele tot nu poate să dea sancţiuni, pentru că nu exista încă actul normativ de control şi sancţionare. Proiectul românilor se va uni în curînd cu cel al bulgarilor, şi astfel aria protejată se va extinde şi la vecinii noştri cu care românii au lucrat foarte bine, deşi şi la ei birocraţia hîrtiilor la ministere funcţionează cam tot pe româneşte.

Ce zice legea

Pescuitul este reglementat de articolul 10: "În zona A sînt interzise toate tipurile de activităţi de pescuit, cu excepţia celor cu caracter ştiinţific. În zona B, pescuitul este permis asociaţiilor de pescuit sportiv legal constituite sau unor persoane fizice pe baza unui permis emis de custode şi de autorităţile competente, conform legii. Activităţile privind protecţia fondului piscicol şi pescuitul comercial din zona B se vor organiza şi desfăşura în conformitate cu prevederile Legii nr. 192/19.04.2001 şi a modificărilor acesteia, precum şi cu ordinul de prohibiţie anual".


24 iunie 2008
Ucigaşii de delfini
Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".

Cheile Dobrogei pier pe mîna politicului
TRASEU ● Din rezervaţia domesticită în civilizaţia sălbatică
Omul de afaceri Cameliu Babinciuc îşi construieşte, sfidînd legea, hotel şi cîrciumă, heleşteie şi birouri în coasta Rezervaţiei Cheile Dobrogei. El nu se teme că îşi va pierde banii. Chiar fără avizele necesare, construieşte diguri şi mută albia Rîului Casimcea. A cheltuit pînă acum, conform declaraţiei sale, două milioane de euro. Şi merge mai departe.

La Adamclisi, ca în antichitate
DELĂSARE ● Trecutul glorios stă pe aceeaşi stradă cu prezentul indiferent

Unui turist care vine la mare i-ar putea veni ideea, după cîteva zile de plajă, să viziteze anumite locuri ce vorbesc despre istoria noastră. Ruinele din Dobrogea nu spun însă poveşti, iar în apropiere nu sînt amenajate locuri de recreere pentru călătorul obosit.


23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
Citeşte mai multe despre:   rezervaţia,   rezervaţiei,   rezervaţie,   sînt,   descoperirea româniei '08,   cheile dobrogei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de