x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ucigaşii de delfini

0
Autor: Carmen Plesa 24 Iun 2008 - 00:00
Ucigaşii de delfini


Pescarii cu Lexus ucid delfinii cu lăcomie în timpul pescuitului de calcan. De cele mai multe ori, aceste vietăţi sfîrşesc putrezind de plaje. În Cheile Dobrogei, un afacerist local, construieşte un lac fără acord de mediu şi spune că nu are nevoie de avizul vreunui "imbecil colorat politic".



Delfinii din Marea Neagră sînt victime colaterale ale braconierilor în căutare de calcan. Leşurile delfinilor ajung la mal după ce s-au prins în plase sau au fost măcelărite de pescarii cărora le-au încurcat treaba.

Străpunşi de cange, tocaţi, sufocaţi de plasele pescăreşti în care s-au zbătut, sînt purtaţi de mare şi aruncaţi pe nisip… Cadavrele delfinilor rămîn ţintuite de ţărm. Nu le mai aşteaptă decît disecţia şi un loc în rîndul exponatelor de muzeu.

Le ştim chipurile prietenoase încă din vremea în care nu ne dezlipeam de desene animate. Stăm cu gura căscată cînd fac pe acrobaţii la Delfinariu. Ştim poveşti magice, în care au salvat oameni de la înec, i-au protejat de rechini sau au condus navele rătăcite pe drumul cel bun. Îi numim prieteni ai omului. Cînd ajung măcelăriţi pe ţărmul Mării Negre se vede însă că omul nu prea le întoarce delfinilor prietenia.

AFACEREA CALCANUL. E prohibiţie la calcan în Marea Neagră din 15 aprilie pînă la sfîrşitul lui iunie. Dar spuneţi-le asta şi braconierilor, care-l vînd cu 13 lei kilogramul. Calcanul se prinde la setcă, instrument interzis prin lege. Delfinul care ajunge într-o setcă nu ştie să mai iasă. De obicei, se zbate pînă moare. Leşul e ciopărţit de multe ori de braconieri, pentru ca "dovada" să se piardă mai uşor în mare. Delfinii care sînt găsiţi încă zbătîndu-se sînt loviţi şi străpunşi cu cangea pînă mor. Pentru că plasa e un instrument scump şi productiv, iar delfinul, în zbaterile morţii, poate să o rupă şi să-i ia braconierului "pîinea" de la gură..

La începutul lunii trecute, a "îndrăznit" să se zbată în plasele pescarilor şi un afalin. Cadavrul lui a fost găsit la ţărm, plin de răni. Avea 2,30 metri şi dentiţie de lapte. Un pui de delfin. În laborator s-a văzut că moartea i-a venit o dată cu loviturile primite şi cu rănile făcute de obiectele ascuţite cu care a fost împuns. O luptă corectă, probabil, în lumea braconierilor: de o parte plasa, omul şi cangea – de cealaltă – puiul de delfin.

PUII CAD CEL MAI UŞOR. În primele şase săptămîni de prohibiţie, prin "bunăvoinţa" braconierilor, la ţărm au ajuns opt cadavre de delfini. Cel puţin pe acestea le-au descoperit cei de la Oceanic Club – Societatea de Explorări Oceanografice şi protecţie a mediului marin. Care sînt convinşi că multe alte cazuri au rămas "discrete".

Cel mai uşor sînt păcăliţi de setci puii delfinilor: îşi urmăresc mama, care caută hrană, şi nu mai reuşesc să iasă din plase. Sau se reped spre calcanul care se zbate. Şi rămîn şi ei prizonieri în aceeaşi setcă.

"Toate exemplarele care au eşuat în această primăvară erau sănătoase, juvenile, bine hrănite. Să fim bine înţeleşi, n-a murit unul de boală sau de bătrîneţe", spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni, directorul coordonator al Oceanic Club.

Anul trecut, pe plajele româneşti de la Marea Neagră au fost găsite 80 de cadavre de delfini. Patru dintre ele erau în stare de descompunere, şi nu s-a mai putut stabili în laborator din ce cauză au murit. Restul a murit prin înecare, după ce au rămas prizonieri în setci. Mulţi aveau semne de plasă pe ei. Pentru cei care nu-şi amintesc, delfinul nu e un peşte, ci un mamifer acvatic şi are nevoie să iasă la suprafaţă pentru a respira.

"Calcanul prins în setcă se zbate. Delfinul miroase, simte. Simţind zbaterea peştelui, se va orienta spre plasă. Dintr-un talian poate ieşi. Sare. E destul de inteligent să iasă. Pe cînd la o setcă se va încurca şi va rămîne acolo. Mai ales specia mai mică şi puii", explică Răzvan Popescu-Mirceni.

PROFIL DE BRACONIER. Unii braconează la "ocazii": sînt flăcăi de la ţară care caută să facă repede bani de discotecă şi de tărie. Aşa că preferă metode rapide: curentul electric. Prada este bogată – pe 100 de metri în jurul locului în care s-a folosit curentul electric moare orice vietate. Pe 400 de metri în jur peştii rămîn sterili. Timp de o săptămînă, în zonă nu se mai prinde nici un peşte. Din fericire, această metodă este mai puţin folosită la mare, pentru că este prea vizibilă.

Pe lîngă aceşti flăcăi în căutare de bani de buzunar există însă şi braconierii de profesie, care au bărci şi kilometri întregi de plasă de pescuit. Evident, ilegală. "Nu vorbim de aceia care pescuiesc cît să-şi întreţină familia, ci de oameni care pescuiesc sute de kilograme. Sînt pescari pe care, cînd îi vezi la plase, par aşa loviţi de soartă că ţi se face milă. Însă pe aceiaşi «necăjiţi» a doua zi îi poţi vedea în centrul Constanţei într-un Lexus", spune Răzvan Popescu-Mirceni.

Vi-l mai amintiţi pe Flipper, delfinul-erou din serialul tv? De cîte ori vă bucuraţi de bucata de peşte interzis pe care v-a pus-o în farfurie un restaurant cu patroni descurcăreţi, să ştiţi că e ca şi cum aţi molfăi înotătoarele lui Flipper.

Prietenii omului

În Marea Neagră există trei specii de delfini: afalinul, marsuinul şi delfinul comun. În zona noastră n-au fost făcute cunoscute cazuri în care delfinii să fi salvat oameni, însă locuitorii din alte zone ale lumii au făcut public ajutorul pe care l-au primit de la aceste mamifere. Numai anul trecut, delfinii au fost făcuţi de două ori celebri. Patru înotători din Noua Zeelandă au povestit cum un grup de delfini s-a apropiat de ei şi, înotînd în cercuri, a încercat să-i îndrepte spre mal. Ba mai mult, cînd unul dintre înotători, speriat, a încercat să se depărteze de grup, doi delfini mari l-au obligat să revină. Exact la timp, pentru a fi salvat de rechinul alb care se apropiase. Înotătorii le-au spus jurnaliştilor că grupul de delfini i-a însoţit aproape 40 de minute, făcînd o barieră în jurul lor, pînă au ajuns în siguranţă, aproape de mal. În toamna anului trecut, surferul american Todd Endris a povestit cum a fost salvat de un grup de delfini, după ce un rechin îl atacase. Şi Endrid a vorbit tot despre un "inel protector" pe care delfinii l-au făcut în jurul lui. Cercetările au arătat că "terapia cu delfini" are efect benefic asupra persoanelor cu afecţiuni psihice şi a celor cu depresii. De asemenea, o serie de teste făcute cu delfini în captivitate au arătat că aceştia scot la suprafaţă o persoană care pare să se înece. Specialiştii atrag însă atenţia că nu e deloc recomandat ca oamenii să se apropie prea mult de delfini care înoată în sălbăticie, pentru că aceştia sînt foarte puternici şi pot reacţiona violent.

Oceanic Club

Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin Oceanic Club este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în 1992. Voluntarii care formează echipa sînt biologi, medici, istorici, arheologi, dar şi studenţi sau elevi. Proiectele clubului sînt susţinute financiar din buzunarul membrilor sau cu mici sponsorizări. Clubul a reuşit să-şi cumpere o barcă cu motor cu care va acţiona din această săptămînă împotriva braconajului. Banii pentru barcă au fost strînşi din donaţiile făcute de oameni, timp de doi ani, în cutiile dintr-un supermarket din Constanţa (2.000 de euro), iar o firmă de avocaţi din Bucureşti, impresionată de soarta delfinilor, a donat 1.000 de euro. Clubul se bucură de sprijinul Muzeului "Grigore Antipa", Centrului oceanografic de la Marsilia, Facultăţii de Medicină Veterinară din Cluj, Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi. Oceanic Club colaborează, de asemenea, cu administraţia celui mai mare parc marin din Europa pentru protecţia cetaceelor, aflat în Marea Ligurică.
Proiectul Oceanic Club pentru delfini îşi propune să reducă braconajul, să recupereze plasele lăsate în apă şi să afle numărul exact al delfinilor de pe coasta românească, rutele lor de migraţie, locurile în care se reproduc, tipul de peşte după care merg. De asemenea, clubul va propune autorităţilor un set de norme care să fie implementate întregii coaste româneşti, cu scopul de a proteja speciile de delfini. Din această săptămînă, clubul va avea şi o barcă cu motor, care va uşura anumite acţiuni. "Legea pescuitului interzice utilizarea setcilor. Orice setcă ce va fi întîlnită sub apă de scafandrii noştri va fi tocată mărunt şi tot ce este în ea va fi eliberat în apă. Vom merge după setci de cinci-şapte ori pe săptămînă", a precizat Răzvan Popescu-Mirceni.








23 iunie 2008
Prădătorii de la Cheile Dobrogei
În buza rezervaţiei Cheile Dobrogei se construieşte ilegal un lac artificial de agrement, garnisit cu toate acareturile unui viitor complex turistic care va modifica habitatul zonei protejate. Deşi nu are un aviz de mediu, omul de afaceri constănţean Cameliu Babinciuc excavează zona cu aceeaşi determinare ca la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi declară că oricum el va ieşi victorios.

Templele naturii şi duşmanii lor naturali
MANIFESTUL CARAVANEI ● Nu vrem să trăim într-o ţară împuţită, sufocată de gunoaie, mutilată de buldozere şi otrăvită de poluare
Am pornit la drum în Caravana Jurnalul Naţional, pentru al cincilea an consecutiv, să descoperim pentru voi România. De astă dată, treaba noastră este să vă povestim, în cuvinte şi imagini, despre România verde, despre prietenii şi duşmanii ei.
Citeşte mai multe despre:   marea neagră,   sînt,   descoperirea româniei '08,   delfini,   oceanic club

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de