x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

14 iulie 2004: Praid - "Pentru oameni fara prea multi bani"

0
14 Iul 2004 - 00:00
14 iulie 2004: Praid -


Micutul sat transilvanean Praid este renumit pentru binefacerile salinei din localitate. Statisticile arata ca in salina coboara, in fiecare an, cateva mii de turisti. In Praid exista doar 300 de locuri de cazare, iar in sat se ajunge greu, drumurile fiind impracticabile.

ALEXANDRU NASTASE, CRISTIAN PETRU

Statisticile singurei firme locale de turism arata ca 90% din turistii care viziteaza Praidul vin pentru salina. Mina e vizata pentru tratamentele si curele de sare, iar alternativa pentru distractie o reprezinta strandul. In Praid se ajunge foarte greu, din cauza drumurilor pline de gropi sau neasfaltate, impracticabile in multe perioade din an. Spre Praid circula autobuze cu termenul de garantie depasit, iar in gara opresc zilnic doar doua trenuri. In localitate sunt cam 250 de locuri de cazare in pensiuni si vreo 70 la hotel. Vreo 20 de localuri sunt deschise in micul sat. Majoritatea turistilor care vin la Praid sunt unguri, dar in fiecare an creste numarul olandezilor, suedezilor si finlandezilor, ocazional sosind si germani, canadieni sau americani.

SPECTACOLELE DIN SALINA. Salina reprezinta, fara indoiala, cea mai mare atractie a Praidului. A fost deschisa pentru vizitare la inceputul anilor ’80 si de atunci statisticile au inregistrat cateva milioane de turisti care au vizitat-o. Multa vreme oamenii preferau sa vina pe cont propriu, cu familia si copiii, dar in ultimii ani, turistii au inceput sa vina la Praid in grupuri organizate, cu ghid si sa se cazeze fie in sat, fie la Sovata. "Potrivit estimarilor oficiale ale autoritatilor locale, dar si ale noastre, in salina vin in fiecare zi si 3.000 de turisti, o cifra extrem de mare pentru turismul din Romania. Oamenii sunt interesati de tratamentul pe care-l pot urma in salina, dar si de celelalte facilitati ale minei. Zilnic, nenumarate grupuri de turisti aflati in tur prin Transilvania, opresc cateva ore in Praid, doar pentru a merge la salina", a spus Cristian Grosu, angajat al singurei agentii de turism din Praid, "Trans-Tur". Salina reprezinta mina de aur a satului, fiind mult mai rentabila datorita potentialului sau turistic decat din punct de vedere economic. "Salina nu mai e exploatata la maximum, utilajele sunt vechi, e nevoie de retehnologizare si e putin probabil ca statul sa faca astfel de investitii aici. Salina trebuie privatizata si abia atunci vor veni banii necesari pentru aceste investitii. Pana atunci, doar latura turistica aduce profit", a spus Grosu. Atunci cand in Praid ajung grupuri de turisti straini, in mina se organizeaza programe specifice. "Turistii iau masa in salina si asista la un program folcloric, cantece si dansuri traditionale. Pleaca foarte incantati, dar un astfel de eveniment e foarte greu de organizat, si numai la ocazii", a spus Grosu.

STRANDUL-MAGNET. Cealalta atractie turistica a Praidului este strandul. E la o aruncatura de bat de salina. Iesit infrigurat din mina de sare, faci stanga pe prima ulita, mergi 30 de secunde prin praful de pe drum, eviti aglomeratia si ai ajuns. Daca vii prima oara, s-ar putea sa nici nu-l vezi: in sat am gasit un singur indicator pentru turisti, si ala bine ascuns. Si aici se pot urma tratamente, impotriva reumatismului degenerativ, a hipertensiunii arteriale sau a sechelelor posttraumatice. "Exista un bazin, care este folosit pentru distractii. Lumea se simte bine, face baie, plaja, mananca un mic si bea o bere. Strandul e alimentat de apa care se aduna din salina. Apa este extrasa din mina prin niste pompe si transportata pana la strand prin niste conducte de 2 kilometri", a spus Adel Munteanu, de la Biroul de informatii al salinei. Pe mal exista opt casute cu bai pentru tratament. "Primele bai termale au existat aici in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. Erau alimentate de izvoare hidrotermale care acum au secat. Apa acelor izvoare avea 60 de grade Celsius si era foarte buna pentru tratament. Acum exista 16 cazi, iar tratamentele pe care turistii le urmeaza dureaza 10-12 zile. E un obiectiv turistic foarte cautat pentru ca baia in sare are un efect calmant foarte pronuntat, iar in zilele noastre eliberarea de stres este foarte importanta", a mai spus Ad...l Munteanu. O zi la strand sau la tratament costa 50.000 de lei pentru adulti si 25.000 de lei pentru copii. In fiecare an, in strand au intrat peste 33.000 de vizitatori, numarul acestora fiind in crestere de la an la an.

PARTICULARII. Mare trecere in randul turistilor au particularii. Autorizatia pentru deschiderea unei pensiuni nu e greu de obtinut de la primarie, iar dupa cateva luni se primeste de la Bucuresti si clasificarea. Aceasta procedura dureaza mai mult din cauza birocratiei din domeniu, dar pensiunea poate functiona si daca nu e clasificata. Fülöp Analda si sotul sau si-au deschis o pensiune in propria casa, in 1999. "N-a durat mult cu actele si nici nu a trebuit sa dam spaga pentru autorizatie", spune femeia. La inceput au avut o singura camera, iar de anul trecut, reinvestind profitul obtinut, au reusit sa inchirieze cea de-a doua incapere. Cei doi isi promoveaza afacerea pe un site unguresc - www.szekelyszallas.hu ("cazare secuiasca") - care mai ofera locuri de cazare si in Odorhei, Miercurea-Ciuc sau Corund. Taxa de inscriere anuala este aproximativ echivalentul a doua nopti de cazare. In momentul accesarii site-ului, clientul completeaza un formular care responsabilizeaza partile si primeste contactul, dupa care ajunge pe cont propriu pana la locul de cazare.

AGENTIA LOCALA DE TURISM. In afara de site-ul unguresc, doar agentia de turism din Praid se mai ocupa de promovarea turistica a zonei. "Ei cred ca, pur si simplu, daca si-au facut o pensiune, atunci clientii ar trebui sa soseasca fara nici o problema. Ei, problema este ca oamenii nu stiu unde sa gaseasca locuri de cazare in Praid, iar proprietarii de pensiuni nu inteleg asta", spune Cristian Grosu. Principalul dusman al celor care detin pensiuni este turismul la negru. "Omul vine, poate fi agatat de pe strada de cineva care nu are autorizatie, plateste mai putin, iar statul nu se alege cu nimic. De asemenea, proprietarul de pensiune poate sa nu dea factura daca turistul ne-o cere. Clientul e multumit ca plateste mai putin, proprietarul e multumit ca nu da bani la stat si tot asa. E un paradox, dar instrumentele de verificare nu sunt foarte multe si pot fi verificati doar cei care au acte, nu si cei care practica turismul la negru. Si acest aspect a fost rezolvat in parte, pentru ca in ultimii ani vin tot mai putini turisti la ocazie si tot mai multi in grupuri organizate", a spus Grosu. Agentia "Trans-Tur" lucreaza cu agentii de turism din tara si din Ungaria. "Praidul nu este, fara indoiala, o statiune pentru oamenii cu multi bani. Sunt mult prea putine atractii, accesul este foarte greu, locurile de cazare abia acum incep sa se puna la punct. Sunt multe probleme, dar incep sa-si gaseasca incet-incet rezolvarea", crede Grosu.

POVESTEA KRISZTINEI

Locuri de cazare la particulari au existat dintotdeauna in Praid. De cativa ani insa functioneaza si aici pensiunile agroturistice. Din ce in ce mai multe si mai bine intretinute, cu autorizatiile si certificatele vizate la zi. Situata catre iesirea din localitate, pensiunea "Krisztina" are o poveste aparte. A fost deschisa la jumatatea anilor ’90 de o firma din Ungaria si cativa ani a gazduit sezon de sezon turisti unguri ce veneau in Praid la tratament. In ’97 insa, proprietara fimei ce detinea pensiunea a avut un grav accident de circulatie si, potrivit localnicilor, a primit interdictie de a intra in Romania pentru cinci ani. Atunci a murit si afacerea. "Krisztina"a fost cumparata anul trecut de doi parteneri de afaceri, Birta Csaba si Kovacs Lászl". Cei doi au in Praid o firma de prelucrare a lemnului si sunt la prima investitie in turism. "Existau sapte casute si restaurantul, noi le-am refacut pe toate, le-am modernizat, am construit inca una, am extins restaurantul. Am investit peste 150.000 de euro", a spus Birta Csaba. Fiecare casuta are sase paturi, iar sa o inchiriezi costa 1.200.000 de lei pentru o noapte. In casute exista dus, frigider si televizor, dar nu si incalzire centrala. "Inchiriem casutele la pachet, adica sase locuri, pentru ca am observat ca turistii vin in grup. Foarte rar se intampla sa cazam cate doi oameni, care au venit aici singuri", a spus Birta. Patronul spune insa ca, daca va gasi un cumparator, este gata sa vanda pensiunea. "Nu pot sa zic nici ca merge rau, dar nici nu pot sa ma laud ca merge foarte bine. Daca voi avea o oferta buna, o voi da. Se mai pot face investitii aici, poate un bazin pe terenul din fata, dar, momentan, eu si partenerul meu nu ne gandim la asa ceva...", a spus Birta.

Minerul, lemnul si ceramica

Batranul cu palarie de paie si camasa inflorata e vesel de musafirii care nu par de prin partea locului. Trebuie sa le arate munca lui de aproape jumatate de secol si casa tapetata cu povesti din istoria ungurilor.

"Stramosii au avut o credinta intr-o putere, a Soarelui. Ea este viata. Luna reprezinta sistemul mort", isi incepe batranul povestea. Toate sculpturile lui Szekeres sunt sub semnul soarelui si al lunii, al vietii si al mortii. Cu batranul Szekeres Lajos faci o excursie in istoria unei natii, de la Attila pana la Frantz Josef. Are el o carte de prin 1911 cu toate figurile de conducatori maghiari. O pastreaza ca pe ochii din cap si de acolo isi ia inspiratia.

TALENT. Dar mai este povestea lui, a sculptorului din Praid. Batranul a lucrat si la Bicaz. Apoi s-a intors acasa, la Praid, in 1960. De 24 de ani s-a apucat de sculptat. "Nu m-a invatat nimeni. Asta trebuie sa stii pur si simplu. Sunt altii care se chinui si nu le iese nimic."

Szekeres e foarte mandru de colectia lui de oale de Corund. Are si cateva de Praid. Sunt unele vechi de 200 de ani, pe care le-a mostenit sau le-a cumparat. Arata una care are o combinatie unica de verde si maro. O oala veche de doua sute de ani. Acum face cam 5 milioane de lei, o avere. "Acum doua sute de ani se faceau oale si la Praid. Am avut si fabrica de oale, dar in 1955 s-a nationalizat si a fost dusa la Corund." Despre concurenta olarilor din Corund nu are de spus nimic. Doar un singur gest: se scobeste sub unghie.

SECRETUL SCULPTORULUI. Porti a lucrat si pentru localnici. Propria lui casa e ascunsa de o poarta secuiasca. Dar a lucrat si pentru Germania sau Ungaria. Are sase hectare de padure, din care aduce lemnul pentru soba. Tot Praidul se incalzeste cu lemn. Dar lemnul pentru sculpturi il ia din alta parte, il cumpara. La o poarta lucreaza de obicei cate o luna incheiata. Cere pentru ea 30 de milioane de lei. Batranul e un pic trist acum. Nu mai are atelierul. Si mai are polemici cu nora care a pus stapanire pe el si a facut bucatarie. Acum Szekeres cel batran lucreaza pe unde apuca. Dar cel mai des se refugiaza intr-un colt, langa fereasta. Acolo e sanctuarul lui. (Irina Munteanu, Ana-Maria Luca)

Jurnal de campanie

  • Data plecarii: 21 iunie 2004
  • Distanta parcursa: 2.936 km
  • Localitati tranzitate: 274
    IRINA MUNTEANU

    A doua zi la Praid. Pe la 10:00 ne indreptam fiecare pe urma subiectelor identificate cu o zi inainte. Ana-Maria, Victor si cu mine am plecat spre Politie si biserici. Ana s-a intalnit pe drum cu groparul care-i fusese subiect cu o zi inainte si care-i promisese ca o duce la gater. Era deja beat. In drum spre cele cateva biserici am trecut pe langa casa de cultura, o cladire in paragina pe care au aterizat cateva antene parabolice. Aici se afla si muzeul, inchis bine cu lacatul. Singura parte vie a cladirii e barul.

    Cand ies din bar, misterul satului fara locuitori se elucideaza. Oamenii incep sa iasa de la biserica. Vorbim cu ei, ii pozam, le strangem mana. Toti raspund initial pe ungureste, dar trec pe romaneste cand ne aud. Mie nu mi s-a intamplat decat o data sa primesc un raspuns in maghiara, din care am dedus ca persoana nu stie sau nu vrea sa vorbeasca romaneste. Colegii mei au intalnit asta mai des. Ne intalnim cu ceilalti colegi. Alex Nastase si Cristi Petru vor mai scrie inca un articol impreuna, despre turismul de aici. Amandoi au inceput sa se descurce bine cu maghiara. Daca n-au invatat foarte multe cuvinte, accentul si l-au insusit cu siguranta. Dovada ca au ureche muzicala. Seara, dupa ce am terminat de scris, am iesit spre centrul statiunii Sovata, unde suntem cazati. Ne-am intalnit cu noii membri ai echipei Maine ne despartim de "veteranii" Alex si Cristi, care sunt de la inceput in Caravana, de Viorel, Gabi si Florin. Ei pleaca spre Bucuresti, noi spre Corund, in cautarea oalelor albastre.

    DRUMUL CARAVANEI

    Etapa I - Hamangia

    Etapa a II-a - Histria

    Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe

    Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti

    Etapa a V-a - Podul Inalt

    Etapa a VI-a - Flamanzi

    Etapa a VII-a - Darabani

    Etapa a VIII-a - Humulesti

    Etapa a IX-a - Tihuta

    >Etapa a X-a - Praid

    Etapa a XI-a - Corund

    Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni

    Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari

    Etapa a XV-a - Sarmizegetusa

    Etapa a XVI-a - Petrila

    Etapa a XVII-a - Maglavit

    Etapa a XVIII-a - Izlaz

    Etapa a XIX-a -Silistea Gumesti

    Etapa a XX-a - Cuca Macaii

    CUM NE PUTETI CONTACTA

    Caravana Jurnalul se va opri in localitatea dumneavoastra, conform traseului pe care vi l-am anuntat. Conectati-va la ea! Stiti amanunte interesante din trecutul localitatii? Sunteti eroii unei intamplari petrecute in ea? Aveti probleme cu autoritatile, va confruntati cu greutati de care ar trebui sa stim? Vreti sa ne povestiti pur si simplu despre orasul, comuna, satul dumneavoastra? Scrieti-ne sau sunati-ne! Localitatea dumneavoastra are o rezonanta in istorie, noi vrem sa-i aflam prezentul. O echipa a Jurnalului National va fi permanent in contact cu dumneavoastra.

  • Jurnalul NaTional, Piata Presei Libere nr. 1, Corp D, etaj VIII, Sector 1, Bucuresti

  • Telefon: 021-224.55.48

  • Fax: 021-222.36.29

  • romania@jurnalul.ro Daca doriti sa dialogati cu redactorii nostri intrati in forum la www.jurnalul
  • Citeşte mai multe despre:   turişti,   etapa,   cazare,   descoperirea romaniei,   praid,   salina

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de