x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

15 iulie 2004: Corund - Sat de olari, de la vladica la opinca

0
15 Iul 2004 - 00:00

Numar de locuitori: 62.50, din care 19 romani, 6.059 de maghiari si 105 rromi. Ocupatii de baza: olarit (80%), prelucrarea iascai (5%), prelucrarea fierului (6%), impletituri si comert (restul).

Sat de olari, de la vladica la opinca

Patru romani. Adica doi politisti plus doi prieteni de-ai lor. 1.600 de tigani, majoritatea declarati maghiari la recensamant, si restul, pana la sase mii si vreo doua sute de suflete, secui sadea. Catolici, protestanti, adventisti, penticostali si chiar cativa ortodocsi se inchina la un Dumnezeu de lut.
DANIELA DUMITRESCU, EUGEN CIUFU

Ca majoritatea localitatilor de la Odorheiu Secuiesc in jos, si la Corund ai ciudata senzatie ca te afli acasa, dar sub ocupatie straina. Aproape toate autoturismele au numere de Ungaria, peste tot auzi vorbindu-se numai in maghiara. Pana si ceasurile de la benzinariile unguresti sunt potrivite dupa ora Budapestei. Insa, dupa numai cateva zile, realizezi ca totul este doar o aparenta. Poate si de aici prejudecatile care de multe ori au creat tensiuni interetnice. Corundenii gandesc romaneste in limba maghiara. Mandri ca orice ardelean, fuduli ca oltenii, corundenii se lauda cu ceramica lor, devenita cunoscuta in intreaga lume, cu binecuvantatele izvoare minerale si sulfuroase, cu aragonitul, piatra semipretioasa care nu se mai gaseste decat in Polonia si Venezuela, si cu cate si mai cate. Istoria isi are locul ei de cinste. De altfel, exista chiar si un manual de istorie a locului, dupa care li se preda scolarilor, adica celor care peste cativa ani vor fi obligati sa poarte mai departe "blazonul" Corundului.

SOIMARII. Imprejurimile Corundului au fost locuite inca din perioada daco-romana. Atestarea documentara este data de registrele dijmelor papale, in care Corundul figura inca din 1333. Cercetarile arheologice au scos la iveala vestigii preistorice, unelte din epoca bronzului, monede bizantine si romane. Cetatea Firtus a fost construita, dupa unele teorii, prin secolul al 12-lea. In curtea ei, cu ocazia cercetarilor din 1950 s-au descoperit urmele unei biserici in stil romanic, datand din secolele 12-13. Pana in 1701, cetatea apartinea familiilor Firtos si Cornis, iar in 1737 s-au asezat aici calugarii minoriti. Dupa 1783, ei s-au mutat la Arcio si cetatea, parasita, a ajuns in paragina. In Evul Mediu, corundenii se ocupau de cresterea animalelor, dar pentru ca pamantul era lutos si pietros, locuitorii au incercat sa caute alte ocupatii: olaritul, prelucrarea de iasca si cioplitul in lemn, exploatarea aragonitului. Putini mai stiu ca, la un moment dat, Corundul era cunoscut ca unul dintre principalele sate de soimari, fiind mentionat ca atare inca din 1652. Primele ateliere de olarit au fost mentionate deabia in secolul al 17-lea, pentru ca din secolul al 18-lea olaritul sa devina indeletnicirea de baza al corundenilor. In 1750, produsele locale erau vandute cu ocazia celor patru iarmaroace anuale. In 1893, in Corund erau deja 845 de olari. Initial, localnicii produceau doar vase fara smalt, folosite in gospodarii. Apoi, a crescut interesul pentru vase smaltuite, pictate cu modele traditionale. In 1930 s-au infiintat doua fabrici de ceramica, iar incepand cu 1978, in prima decada a lunii august, se desfasoara Targul de ceramica.

TURISTI. Corundenii se mai lauda si cu faptul ca au "inventat" turismul balnear in Transilvania. In 1800, un secui si-a investit toti banii pentru a ridica o statiune balneoclimaterica in jurul izvoarelor minerale. Statiunea a devenit, in scurt timp, locul de odihna al personalitatilor de vaza ale Imperiului austro-habsburgig. Insa, perioada de glorie nu a durat mult. Progeniturile grofului, doi baieti care iubeau prea mult viata, au pierdut statiunea la o partida de pocker. Bancile au actionat cu promptitudine pentru a-si recupera banii si au vandut totul la bucata. Asa se face ca si pana in ziua de zi corundenii se uita chioras cand trec prin statiunea Sovata, care a aparut din cenusa Corund Bailor de alta data. Cu toate acestea, corundenii profita de afluxul de turisti care vin in zona pentru a-si vinde ceramica. Soseaua care trece prin Corund este strajuita de chioscuri de lemn intesate cu obiecte din ceramica, impletituri din rachita, dar si multe kitsch-uri promovate ca suveniruri. Insa, marfa este vanduta, cu precadere, in tara, pe Valea Prahovei, Cheile Bicazului si pe Litoral. Cei mai iubiti turisti sunt bucurestenii. "Vin si spun: "Vreau aia, aia si aia". Fara tocmeala. Ungurii se uita o ora si de multe ori nu cumpara nimic. Ba, se mai si tocmesc cu noi pentru o mie-doua de lei", ne spune una dintre sotiile de olari.

MUNCA SI FURTUL. Corundenii, in marea lor majoritate, nu se feresc de munca. Exemplu elocvent este primarul, care in timpul liber invarte la roata pentru a castiga painea familiei. In acelasi timp, fostul primar vinde gogosi, laudandu-si marfa printr-un ochi cracanat al unei tonete amplasate vizavi de fostul loc de munca. Singurii care "muncesc" furand sunt membrii catorva familii de tigani. Mucalit, seful de post ne spune ca "astia nu au avut noroc in viata, si d’aia se preteaza la "furtul de necesitate". Adica fura numa’ gaini si, "ajutorul social". Tiganii sunt si ei impartiti. Sunt tiganii "de casa", care fac comert in Ungaria. Comert insemnand negotul cu "chinezarii". Cumpara din angrourile gen Europa, de prin Budapesta si vand, tot in Ungaria, prin balciuri si targuri saptamanale. Ceilalti tigani sunt cunoscutii gabori, adica cei care fac jgheaburi pentru a le vinde prin tara.

ZONA TURISTICA SI ASFALT "FORESTIER"

La intrarea in Corund esti anuntat de panouri ca te afli in "zona turistica". Te astepti ca gropile care ti-au amenintat planetarele autoturismului sa dispara o data cu tranzitarea localitatii. Nu dispar! Primarul Katona Mihaly spune ca a obtinut fonduri SAPARD, dar ca spre deosebire de Bucuresti vrea ca mai intai sa rezolve problema canalizarii si dupa aceea sa asfalteze.

TOLERANTI

Desi in Corund, UDMR este partid unic, localnicii nu sunt de acord cu extremismul promovat de aripa radicala a uniunii. De altfel, reprezentantii Uniunii Civice a Maghiarilor din Romania (UCMR) nu si-au gasit nici un loc in consiliul local. Localnicii spun ca "oamenii lui Szasz Jeno" (primarul Odorheiului Secuiesc) sau reprezentantii FIDESZ (partid extremist din Ungaria) nu sunt bineveniti in Corund. "Mai lasati-ne cu Ungaria voastra, ca noi mancam o paine aici, la noi, in Romania", le arunca in fata corundenii celor care mai incearca sa castige electorat prin vanarea unor iluzii. Degeaba se incearca organizarea unor evenimente de anvergura despre preaslavirea a tot ce tine de Ungaria. Corundenii nu le baga in seama. De exemplu, la data de 12 iulie am fost martorii unei scene amuzante, cand s-a incercat sarbatorirea cu pompa a limbii maghiare. Nu au participat decat 3-4 persoane din localitate, cu tot cu primar si popa, restul de 6-7 fiind aduse din Ungaria. Evenimentul s-a consumat intr-o jumatate de ora. Ungurii, cu solemnitate premeditata, au cantat din doua fluiere, s-au pupat intre ei, s-au aplaudat si gata sarbatoarea.
Citeşte mai multe despre:   Ungaria,   descoperirea romaniei,   corund,   corundenii

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de