x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

16 iulie 2004: Corund - Mina cu pietre de soare

0
16 Iul 2004 - 00:00
16 iulie 2004: Corund  -  Mina cu pietre de soare


La Corund exista izvoare a caror analiza chimica a indicat faptul ca sunt recomandate in tratarea mai multor boli de stomac si ale aparatului cardiovascular. Mina de aragonit din localitate, aducatoare de profit in perioada interbelica pentru proprietarul ei, a fost distrusa in anii comunismului de un director care a ordonat ca extractiile sa se faca prin dinamitare.

Putini locuitori din Corund stiu ca pe dealurile din apropierea satului a fost candva o mina de aragonit sau onix carbonatic, cum ar spune oamenii de stiinta.
CARMEN PLESA

Cativa sateni ne-au indreptat spre restaurantul si benzinaria Aragonit, aflate undeva la iesirea din sat, spre Praid. Chelneritele ne explica, in putinele cuvinte pe care le stiu in romana, ca nici vorba de mina pe acolo. Se uita mirate una la alta si apoi la noi, ca am indraznit sa intrebam o asemenea trasnaie. Dupa ce dam cateva ture, cu ochii holbati pe dealul pe care stiam ca ar trebui sa fie vechile mine, pornim, indrumati si de omul care sta la pompa de benzina, spre cateva stanci alburii.

DOAR HRUBE. O vale ciudata, abrupt infipta intre dealuri, strajuita de flori albe pe o parte si un perete de stanca pe cealalta. Jos, un izvor bolboroseste aruncand o apa alba de sare. Cateva bucati de aragonit, ici si colo. Se alinta in soare, cu tinte verzulii si albe. Prima mina. A doua e la 400 de metri departare. Acolo s-a format si un lac sarat, atat de inchis la culoare, ca-ti da senzatia ca apele se pierd undeva in fostele galerii, care acum nu se mai zaresc. O familie de sibieni, veniti sa se trateze in lacul cu pricina, ne linisteste insa: apa are doar 80 de centimetri si oricum nu ai cum sa te ineci, pentru ca te tine la suprafata.

Din fosta mina au ramas doar cateva hrube si bucatile mici de piatra stralucitoare. Pe la 1909, un profesor ceh la urechile caruia ajunsesera minunatiile pe care le fac pentru sanatate izvoarele minerale de la Corund, a venit in zona intr-o mica vacanta. Pe atunci, Knop Vencel era angajat al autoritatilor austro-ungare si lucra la Zlatna, in exploatarile de aur din Apuseni.

Vencel a fost fermecat de locuri, povesteste Szocs Lajos, etnograf si invatator la Corund. Dar mai ales de aragonitul pe care l-a gasit pe dealurile de aici, in apropierea unor izvoare cu apa sarata. Atat de fermecat, incat la numai 35 de ani s-a pensionat si a parasit exploatarea de la Zlatna, stabilindu-se la Corund. A luat cu contract pe 20 de ani terenul pe care se aflau zacamintele de aragonit, s-a imprumutat de la stat, a construit o cladire in care urma ca piatra sa fie slefuita si transformata in obiecte de arta de interior si a adus masini si instalatii. Fabrica avea intre 25 si 50 de angajati, in functie de sezon si de cerere.

Corundenii spuneau despre Vencel ca a plecat cu doua valize pline cu aragonit in America si s-a intors bogat. Lucrurile nu erau insa chiar atat de impresionante. Profesorul isi exporta obiectele de decoratiuni interioare (vase, in special) in multe tari ale lumii, printre care si Statele Unite. Contractele acestea i-au adus bani frumosi, insa minunea nu a durat mult, pentru ca a venit primul razboi mondial. Profesorul a fost trimis pe front in Iugoslavia. In al doilea razboi mondial, si-a pierdut baiatul. In noiembrie 1949 Vencel moare, iar fabrica si exploatarea raman sotiei.

"UCISA" DE COMUNISTI. Minele de aragonit scapasera in 1948 de nationalizare, insa 11 ani mai tarziu au fost trecute la Cooperatia din Odorheiul Secuiesc. Un nou director, din cei ce nu aveau nici patru clase, impus de comunisti, s-a gandit sa "modernizeze" exploatarea. Si pentru ca munca la cazma nu i se mai parea in pas cu vremurile, a impus folosirea explozibilului. Gaselnita fatala pentru aragonit, care trebuie exploatat dupa anumite reguli. Mina s-a prabusit, fabrica nu a mai avut ce slefui... Asa s-a incheiat povestea minunatelor pietre de pe plaiurile Corundului.

Nepoatei lui Vecel i-a fost retrocedata, de curand, fabrica. Corundenii cred ca daca s-ar apuca de sapaturi, exploatarea aragonitului ar inflori din nou, ca pe vremuri. Cativa geologi insa le-au taiat elenul: zacamantul e de mult epuizat.

GEOLOGIE. Ceea ce satenii au botezat drept aragonit de Corund, geologii au numit onix carbonatic. Aceasta roca e un calcit fibros cu particule argiloase fine. Zacamantul de la Corund s-a format din solutii hidrotermale de temperatura joasa. Onixul este usor translucid, prezinta texturi rubanate simple sau ondulate si este usor colorat in nuante cenusii-verzui. Pentru ca are un luciu deosebit, piatra e la mare cautare in industria bijuteriilor.

,/P>

Cura - Izvoarele tamaduitoare de la Corund

FLORINA ZAINESCU

Cei care trec prin Corund sunt cu ochii dupa ceramica. Daca vor sa faca o cura cu ape minerale, aleg Sovata sau Tusnadul. Mare greseala. Pentru ca, desi corundenii nu se lauda cu ele, izvoarele minerale de aici au capacitati curative deosebite. "Despre apa unuia dintre ele se spune ca limpezeste privirea daca te speli pe ochi inainte de a se ridica soarele", sustine Arpad Bolaj, un localnic. Care? Nu se stie sau nu se spune.

LEAC. In schimb, daca suferiti de tuberculoza, tot ceea ce aveti de facut este sa luati apa de la izvorul Fingo si sa o amestecati cu lapte de capra. Reteta garantata, spune acelasi Arpad Bolaj.

Un alt izvor miraculos este Dio, aflat pe dreapta soselei Odorheiu Secuiesc - Corund, la intrarea in comuna. O serie de analize facute prin anii 1970, mi-a povestit un fost profesor pe care l-am cunoscut la muzeul din Corund, au aratat ca sopotul cristalin al acestuia poate lecui gastritele cronice hipoacide, dispepsiile hipostenice, diareele cronice, colitele cronice, anemiile secundare. Daca va supara aparatul cardiovascular, suferiti de miocardita cronica, valvulopatii sau hipertensiune arteriala, baile cu apa de la izvorul Dio va vor ajuta. In tratarea dispepsiilor hipostemice si a gastritelor hipoacide este foarte buna si apa izvorului Arcso. "M-am dus la Targu-Mures acum cativa ani, la un mare chirurg. Aveam probleme destul de grave cu stomacul. Si i-am cerut un leac. Mi-o zas: "Leacul e la dumneata acasa, la Corund! Apa de la Arcso este numa’ buna!"", si-a amintit profesorul.

ABANDONATE. "Oamenii de aici din zona stiu ca avem ape bune si vin sambata, duminica, si-si umplu tot felul de sticle si bidoane. Vin si doctori de la Cluj sau de la Targu-Mures. Din pacate, noi nu le exploatam. Suntem, probabil, prea bogati ca sa ne intereseze un flecustet ca asta", mi-a spus, pe un ton amar, fostul profesor. "Pe la 1800 s-a imbuteliat apa de aici. Cica a primit si niste premii pe la Paris. Dar s-a renuntat la aceasta idee si nimeni nu a mai luat initiativa de atunci. Si e mare pacat", a completat acesta.

TRATAMENT

"Apele izvorului Dio pot lecui gastritele cronice hipoacide, dispepsiile hipostenice, diareele cronice, colitele cronice, anemiile secundare. Baile cu apa trateaza boli ale aparatului cardiovascular, miocardita cronica sau hipertensiune arteriala" - Aurelia Sava, chimist

RECOMANDARE

"In urma cu cativa ani am avut niste probleme destul de grave cu stomacul. I-am cerut leac unui mare chirurg din Targu-Mures. S-a uitat la mine si mi-o zas: "Leacul e chiar la dumneata acasa, la Corund, sub ochii dumitale! Apa de la Arcso este numa’ buna!"" - Profesor din Corund
Citeşte mai multe despre:   mina,   descoperirea romaniei,   corund,   aragonit

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de