x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

17 iulie 2004: Blaj - Aici au strigat "Noi vrem sa ne unim cu tara!"

0
17 Iul 2004 - 00:00
17 iulie 2004: Blaj - Aici au strigat


Orasul e situat la o altitudine medie de 260 de metri. Zona pe care se afla orasul a fost locuita din antichitate. In 1848, aici s-a strigat: "Noi vrem sa ne unim cu tara!".

  • Numar de locuitori: 20.758, majoritatea romani
  • Religii: ortodoxa, urmata de cea greco-catolica si de cea romano-catolica
  • Structura consiliului local: 7 consilieri PNL, 5 PSD, 3 PD, 2 PUR, 2 UDMR "Mica Roma" de la confluenta Tarnavelor e un adevarat manual de istorie, ce respira prin trecut. Un oras prafuit de provincie, cu strazi proaste, dar cu oameni primitori cum altundeva n-am mai intalnit.
    CARMEN PLESA, IRINA MUNTEANU

    Blajul are strazi inguste si case mari, vechi, acoperite cu tigla. La fiecare pas, un semn ca aici s-a scris istorie. Daca n-ar fi cateva vile noi si masini ultimul racnet, ai spune ca Blajul a ramas un oras de demult. Pe strazi curg linistea si legendele. In 1848, transilvanenii adunati pe Campia Libertatii strigau din toata inima: "Noi vrem sa ne unim cu tara!". Zona pe care se afla orasul a fost locuita inca din secolele VI-V i.Hr., de o ramura a scitilor. Dovada stau descoperirile arheologice din epoca pietrei, a metalului, dar si din perioada daco-romana.

    Pe la 1313, aici exista un sat ce apartinea voievodului Herbord Blasius. Acesta a intemeiat un domeniu de 12 sate si dat numele orasului.

    In secolul al XVI-lea, Blajul era in posesia nobilului George Bagdi. Castelul construit de acesta se pastreaza si azi. Din 1991, in castel functioneaza Mitropolia Romana unita cu Roma, Greco-catolica. Ulterior, domeniul Blajului a intrat in stapanirea principelui Bethlen care ii acorda, in 1621, rangul de targ.

    In 1704, Blajul e distrus de curutii lui Francisc Rakoczy. In 1718, il gasim in posesia Casei de Habsburg.

    Intemeietorul de suflet al Blajului este episcopul Inocentiu Micu Klein. Acesta s-a gandit sa ridice aici o "cetate de credinta si mandrie romaneasca". Provenit dintr-o familie de tarani din zona Sibiului, episcopul s-a dedicat ridicarii romanilor din Transilvania si repunerii lor in drepturile istorice. El a conceput "Suplex libellus valachorum", programul de lupta a romanilor din Transilvania. Din acesta s-au inspirat revolutionarii de la 1848.

    In 1738, episcopul obtine de la Carol al VII-lea domeniul Blajului. Klein le-a dat gratuit romanilor locuri de casa si le-a incredintat ridicarea economica a orasului. Inocentiu Micu Klein a trasat strazile principale ale Blajului, piata, locul catedralei, manastirea, scolile etc. Intrat in dizgratia nobilimii ardelene si a imparatesei Maria Tereza, a fost exilat la Roma, unde a si murit.

    Ideile episcopului vor fi puse in practica de Petru Pavel Aron. Acesta deschide in 1754 cele dintai scoli romanesti si infiinteaza o tipografie.

    In 1848, la Blaj, pe Campia Libertatii, au loc trei adunari nationale. Zeci de mii de romani au strigat atunci "Noi vrem sa ne unim cu tara!".

    In 1918, Blajul a fost un puternic centru de presa, care a raspandit hotararile Consiliului National Roman Central si a convocat Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia.

    Pe fiecare strada gasesti o casa cu cel putin o placuta care o fixeaza in istorie. Case unde au locuit oameni de seama ai Blajului si ai tarii. Au trecut si au locuit in casa lui Aurel Domsa din Blaj Caragiale, Cosbuc, Nicolae Iorga, Victor Eftimiu, Agarbiceanu, Ion Minulescu, St. O. Iosif, Goga, Aurel Vlaicu.

    PREZENT. Dincolo de istorie, Blajul e al treilea oras ca marime din judetul Alba. Magazinele se inchid pe la orele 16:00-17:00, si foarte multe dintre ele vand haine la mana a doua. Strazile sunt aproape pustii. Diana Gizdavu, consilier juridic, spune ca venitul mediu net pe cap de locuitor al judetului Alba a fost anul trecut de 5.446.973 lei.

    Blajul are 20.758 de locuitori din care romani sunt 17.099, maghiari - 1. 675, rromi - 1.911, germani - 60. Conform ultimului recensamant, mai traiesc in Blaj un ucrainean, doi evrei, doi bulgari, patru italieni, un polonez si un armean. Religia majoritatii este ortodoxa - 14.752, urmata de cea greco-catolica - 3.411 si de cea romano-catolica - 734.

    Sunt 19 consilieri: sapte de la PNL, cinci de la PSD, trei de la PD, doi de la PUR si doi de la UDMR. Primarul este din PNL, iar viceprimarul din PD.

    In urbe, industria este reprezentata de o intreprinderea de accesorii pentru masini unelte, de combinatul pentru prelucrarea lemnului, de o fabrica de bere. Alte investitii s-au facut intr-o fabrica de senzori electrici, cu 50 de angajati, o fabrica de confectii, o fabrica de uleiuri industriale, care n-a inceput inca sa produca.

    Cultura? Zilele Blajului, sarbatorite pe Campia Libertatii in luna mai, iar in octombrie - zilele Scolilor Blajului.

    In 1989, Revolutia i-a facut pe blajeni sa iasa din case si sa se indrepte spre Campia Libertatii. Un singur om a murit, in gara, unde s-a tras. Orasul numara foarte multi cetateni de onoare. "Blajul are mai multe personalitati decat strazi pe care sa le boteze cu numele lor", spune Ovidiu Megiesan, auditor intern public al Primariei. Printre ei se numara profesori universitari care predau la Cluj, poetul Ion Brad si revolutionarii din 1989.

    ISTORIE

    Daca pasii va poarta prin Blaj, nu uitati sa treceti pe la Catedrala Sfanta Treime - un monument de arta in stil baroc, ridicat la initiativa lui Inocentiu Micu Klein. Tot la Blaj va puteti bucura de Stejarul Iancului, aflat in parcul Avram Iancu. Copacul de 600 de ani aminteste de conducatorul celor 6.000 de moti participanti la adunarile din 1848 de pe Campia Libertatii. In varful Hulei Blajului se afla teiul lui Eminescu. Aici s-ar fi oprit poetul pentru a admira "mica Roma", cum a numit el Blajul atunci. La cativa kilometri de oras, in satul Sanmiclaus, se afla castelul Bethlen, o constructie specifica renasterii transilvanene. In satul Balcaciu, se inalta o biserica fortificata, ce dateaza din secolul al 15-lea. Tot in apropiere de Blaj, la Jidvei, pe langa celebrele podgorii, vizitatorii pot admira o biserica reformata, transformata dintr-o bazilica romanica. La cativa kilometri de Blaj se poate vizita Cetatea de Balta. A fost feuda a domnitorului Stefan cel Mare, primita de la Matei Corvin, pentru meritele domnitorului moldovean in lupta impotriva turcilor.
  • Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei,   blaj,   blajul,   blajului,   campia libertatii

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de