x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

17 iulie 2004: Blaj - Scoala scolilor romanesti

0
17 Iul 2004 - 00:00

Episcopul Petru Pavel Aron a deschis in 1754, la Blaj, trei scoli: pe cea normala, o scoala latineasca, devenita apoi Liceul teoretic "Sfantul Vasile cel Mare", si o scoala de preotie.

Anul acesta, trei scoli din Blaj implinesc 250 de ani. Ele sunt primele trei scoli romanesti din Transilvania. In scolile Blajului au crescut iluministii Scolii Ardelene. Blajul a dat, in ultimii 50 de ani, zeci de academicieni.
ANA-MARIA LUCA

O fata din Maramures a venit cale lunga, tocmai la Blaj, sa dea admitere la liceul pedagogic. "De ce ai venit la Blaj?", a intrebat-o directorul scolii. "M-a trimis bunicul", a raspuns ea. Bunicul facuse si el liceul la Blaj. Si i-a spus nepoatei: "Mai fato, daca vrei sa faci carte, du-te la scoala la care am invatat eu!". Era unul din cei 30.000 de invatatori pe care i-a pregatit doar liceul cu profil pedagogic din Blaj, parte din Colegiul National "Inochentie Micu Clain" in 250 de ani. Invatatori care au deschis drumul invatamantului in limba romana in Transilvania.

CULTURA. Blajul nu e mare. Are un singur bloc turn, cu opt etaje, cateva blocuri mai mici si multe case, fiecare cu o poveste. Blajenii sunt toti 20.000. E municipiu din 1993. "Dar nici un oras de marimea lui din Romania nu mai are un Colegiu National cu doua profile si nici facultate de stat", spune directorul Colegiului National "I. M. Clain", Radu Selagea. Profesorul de istorie, care e de 40 de ani in Blaj, se considera de al locului.

Blajul datoreaza totul unui preot. Episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu Clain a fost intai roman inainte sa fie preot, considera directorul Colegiului National "I. M. Clain", Radu Selagea, profesor de istorie. Episcopul a adus la Blaj Episcopia Greco-Catolica si l-a facut un centru al studiului. Aici, romanii au ridicat prima data capul si au cerut drepturi. Pentru indrazneala sa, episcopul roman a platit cu exilul la Roma. Dar lucrarea sa a fost dusa la capat de urmatorul episcop, Petru Pavel Aron. El a deschis la Blaj, in 1754, trei scoli: pe cea normala, o scoala primara, care va deveni peste timp un liceu pedagogic, o scola latineasca, organizata ca un gimnaziu, devenita apoi Liceul teoretic "Sfantul Vasile cel Mare", si o scoala de preotie, careia i s-au adaugat un seminar si, apoi, o Academie Teologica greco-catolica. Limba romana a fost introdusa ca limba de predare dupa 1848, cand a fost recunoscuta ca limba nationala.

TIMPURI DE RESTRISTE. Toti blajenii stiu povestea vechilor scoli din orasul lor si tuturor li se lumineaza fata cand ii intrebi unde au facut liceul. "La I. M. Clain" iti raspund majoritatea. Aceasta pentru ca, multa vreme, la Blaj au fost inchise scoala teologica si Facultatea de Teologie. O vreme, din 1948 pana in 1951, Blajul, orasul scolilor istorice, nici n-a avut liceu. Fusesera desfiintate si ele. Comunistii nu s-au gandit prea mult. Scolile teologice greco-catolice aveau legaturi cu Vaticanul, precum explica preotul profesor Doctor Cristian Barta, seful departamentului Blaj al Facultatii de Teologie Greco-Catolica de la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cuj-Napoca. Pe scurt, parintele Barta e numit "prorectorul" de catre studenti si ceilalti profesori. El povesteste cum mai toti profesorii facultatii din Blaj au facut puscarie pentru ca nu s-au lepadat de credinta. Dupa ce au iesit din puscarie, tot la Blaj s-au intors si au predat in continuare la liceele noi. "Au fost si lucruri rele. Dar a fost si unul bun: au fost infiintate liceele industriale. In Blaj a aparut un Liceu agricol, care astazi este chiar in cladirile vechilor scoli, alaturi de Catedrala Greco-Catolica.

LICEELE NOI. Liceul teoretic si cel pedagogic au fost redeschise in ’51. Dar au primit alte nume: Liceul pedagogic "Gheorghe Sincai" si Liceul teoretic "Iacob Muresanu". Traditia s-a pastrat in liceele blajene, spune directorul de la "I. M. Clain", Radu Selagea. Cele doua licee au fost transformate in colegii nationale dupa 1990. Apoi Colegiul "Muresanu" s-a unit cu "Sincai" si au format Colegiul National "I. M. Clain". "Clain", pe romaneste, pentru ca asa semna episcopul pe documente oficiale.

Elevii au fost mereu foarte buni. Anul acesta, nici un absolvent n-a picat Bacaluareatul la Colegiul National din Blaj. Din 151 de absolventi, 99 au avut note intre 9 si 10. Explicatia lui pentru rezultatele bune ale elevilor? Liceul e de traditie, una care s-a pastrat chiar in anii comunismului. Si traditia a fost seriozitatea profesorilor si a elevilor. Si o alta cauza este ca Blajul este sinonim cu linistea. In miezul zilei nu e nimeni pe strada. Noaptea e chiar pustiu. Elevii nu au nici o tentatie, vin la Blaj doar sa invete.

PERSONALITATI ALE BLAJULUI

Dascali: Grigore Maior, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu, Timotei Cipariu, Simion Barnutiu, George Baritiu, Aron Pumnul Elevi: Samuil Micu, Petru Maior, Ioan Maiorescu, Ioan Lemeni, Alexandru Papiu Ilarian, Ion Agarbiceanu, Corneliu Coposu.

INSTITUTUL TEOLOGIC

Academia Teologica Greco-Catolica a fost desfiintata in 1948, iar cladirea, construita la 1924-1928, a fost trasformata ba in spital militar, ba in spital pentru tratarea tuberculozei. Biblioteca de peste 30.000 de volume a fost distrusa aproape in intregime. O parte din ea a fost arsa pe malul Tarnavei. Acum au reusit profesorii sa mai adune ce pastrasera ascuns de comunisti, carti vechi, tiparite la Blaj, cateva zeci de carti de patrimoniu, dar si publicatii noi, trimise de alte universitati.

Putin inainte de 1989, cladirea a fost pregatita pentru a deveni muzeu, au fost sparti peretii ca sa fie salile mai mari, au fost facute mai multe usi. A venit Revolutia si multe lucruri au disparut cu desavarsire. Institutul teologic "Buna Vestire" a functionat la inceput ca facultate privata, apoi a fost integrata, in 1999, de Universitatea "Babes Bolyai" din Cluj-Napoca. Acum este facultate de stat cu 85 de studenti. "Nu termina toti. Selectia se face pe parcursul anilor de studiu. Ei intra aici intr-un proces de formare spirituala si teologica. Au aici un program riguros, se trezesc dimineata la 5:30, li se da o meditatie, au program de rugaciune". Dupa o vreme, unii nu dovedesc inclinatie pentru preotie. Atunci, fie se retrag, fie sunt invitati sa se reorienteze. Studentii cei mai buni, insa, ajung sa studieze cu burse la Roma, Munchen, Verona, Paris sau Viena.
Citeşte mai multe despre:   descoperirea romaniei,   liceul,   blaj,   clain

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de