x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

19 iulie 2004: Blaj - Marinarul parasutist

0
19 Iul 2004 - 00:00

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, pe Campia Libertatii de la Blaj, in locul in care romanii au strigat "Noi vrem sa ne unim cu tara!" a functionat un aeroport militar strategic.

A urmat cursurile primei scoli romanesti de parasutism. La 23 august 1944 a fugit din spital pentru a participa, alaturi de colegii sai, la luptele purtate cu trupele germane in zona Baneasa. Laurentiu Marginean este o carte de istorie ce se vrea citita.
FLORINA ZAINESCU, VICTOR STROE

Pe oricine ai intreba, Campia Libertatii reprezinta locul unde, la 15 mai 1848, mii de romani si-au facut auzita dorinta de libertate strigand: "Noi vrem sa ne unim cu tara!". Sunt unii care-si mai aduc aminte si de un Aurel Vlaicu care a aterizat aici in 1906. Si de faptul ca aici a ajuns si un avion ce-l avea la bord pe capitanul Precup, insarcinat sa anunte ca Unirea Principatelor fusese aranjata.

Insa putini stiu ca pe Campia Libertatii a functionat, in anii tulburi ai razboiului, un aeroport militar strategic. Printre cei care-si mai aminteau de existenta acestuia, Laurentiu Marginean, fiu al Blajului si fost instructor de parasutism. Pentru el, ridicarea aerodromului a fost "semnul" ce i-a marcat existenta.

CU MOTORETA. Cand am vorbit la telefon si i-am spus ca vrem sa-i facem o vizita s-a bucurat, pentru ca-i place cand oamenii ii trec pragul sa-i asculte povestile. Ba chiar s-a oferit sa-si incalece motoreta si sa vina sa ne recupereze de la primarie. Ne-am speriat un pic: stiam ca omul are vreo 80 de ani. Motoreta?! Si am optat pentru varianta de a gasi singuri casa de pe Calea Clujului. Ceea ce nu a fost greu deloc.

ITALNIREA. Marginean ne astepta in prag. Un om maruntel, cu ochi cercetatori si o mustacioara de fante. Purta o vesta "de vanator", cu multe buzunare, si o sepcuta verde-kaki, cu o insigna "aripi de avion" prinsa-n frunte. Un personaj parca desprins dintr-un roman, caruia nu-i dadeai, in ruptul capului, mai mult de 70 de ani. Ne-a strans mainile cu caldura si ne-a poftit in casa sa depanam amintiri.

AERODROMUL. "Cred ca era prin anu’ 1937, cand pe Campia Libertatii au inceput lucrarile de nivelare a terenului si s-au pus temeliile a doua hangare. Iar in’ 38 a fost adusa Flotila 14 Garda, care a actionat aici. Era un aerodrom militar strategic, pentru ca razboiul batea la usa. Blajul era, pe atunci, aproape de granita cu Ungaria, deoarece Romania fusese vaduvita de bucati din teritoriu", si-a amintit gazda noastra. Pilotii de aici erau "dotati" cu vreo 30 de avioane de tip IAR 37, 38 si 39. Ba chiar aveau la dispozitie si doua bombardiere poloneze.

SOARTA. "Pentru mine, infiintarea aerodromului a fost o minune, pentru ca eram pasionat de marina si aviatie de mic copil. Elev de liceu fiind, umblam prin locurile pe care le frecventau pilotii si m-am imprietenit cu sublocotenentul Petre Silo", spune Marginean. "Cand au venit bombardierele trebuia sa merg cu Petre la zboruri", continua el cu tristete in glas. Dar in ziua cu pricina a venit un prieten la el si a reusit sa-l convinga sa mearga la strand. "Stand la soare pe piloni am auzit o explozie mare dinspre aerodrom, urmata de explozii de cartuse de mitraliera. "Domne, a cazut un avion", i-am zis prietenului meu si ne-am aruncat amandoi in apa. Eram in chiloti, da’ nu conta", ne-a povestit Laurentiu Marginean. Cand au ajuns la locul accidentului venise deja ambulanta. Patru cadavre fusesera scoase dintre resturile avionului. "Cand am auzit cuvantul Silo, am inlemnit. Puteam sa zac si eu acolo. "Mai vrei in aviatie?", m-au intrebat si prietenii, si parintii. "Da!"", deapana el cu privirea fixata pe cateva poze vechi prinse pe perete. Un Marginean de 20 de ani, in costum de parasutist si cu aceeasi mustacioara de fante ne zambeste din ele.

MARINARUL PARASUTIST. Pilot nu a ajuns, din pacate... "In 1939 am intrat la Scoala de Pilotaj de la Brasov, da’ n-am reusit sa-mi desavarsesc studiile. Mama mea vitrega m-a chemat acasa, pentru ca nu putea sa ma mai intretina. Apoi am aflat ca s-a deschis o scoala de marina, unde nu trebuia sa platesti. Am dat examen si am intrat. Iar in iunie ’41, cand s-a infiintat prima scoala de parasutisti din tara, m-am transferat", ne spune gazda noastra.

PESTE RUSI. Au urmat ani de antrenamente, salturi de zi sau de noapte, inaltimi din ce in ce mai mari. "In vara lui 1943 am fost dusi intr-o tabara de antrenament la Buzau. Ne pregateau sa ne trimita peste rusi. Nu ne spuse nimeni nimic, da’ altfel de ce sa se investeasca atata timp si efort in noi", isi continua Marginean povestea. Ba chiar colegi de-ai lui au fost trimisi in Germania, sa se pregateasca cu trupele SS. Acolo i-a prins atacul sovieticilor din 1944. Au fost "saltati" si trimisi in tara. Si au facut 13 ani de puscarie pentru "crima" lor.

23 AGUST. Nici parasutistii ramasi in tara nu au avut viata usoara in august ’44, cand am intors armele impotriva nemtilor. "Eram in spital la Pitesti, cu un coleg. Pe 23, cand au aparut primele zvonuri, ne-am strecurat intr-o masina sanitara si, practic, am fugit la Bucuresti sa vedem ce se intampla", ne-a declarat gazda noastra. Cade un pic pe ganduri... "Am ajuns seara la Baneasa, unde actionau camarazii mei, impreuna cu Garda Calare. Am pierdut atunci doi colegi, impuscati de lunetistii germani", ne-a spus, cu voce scazuta, fostul parasutist. Dar dupa trei zile, comandantul l-a trimis inapoi la spital, altfel risca sa fie considerat dezertor.

CIVILIE. Apoi rusii au desfiintat toate unitatile de parasutisti. "Le era frica de noi. Ne-au lasat pe toti la vatra. Ne-a fost interzis sa ne inrolam", ne-a marturisit el. S-a intors acasa cu casca, pusca si pistolul din dotare. "Cutitul si ceasul ni le-au luat la parasirea unitatii. Nici macar un ceas nu meritam", mormaie, nemultumit, Marginean. Azi nu mai are decat casca si o impresionanta colectie de fotografii... armele i-au fost confiscate de comunisti.

PARASUTISTUL SILVICULTOR. Au urmat o cariera de desenator tehnic la CFR si 28 de ani petrecuti in silvicultura. Ca sef de canton, isi facuse si un blazon: o frunza de stejar strapunsa de o tija de ancora, aripi de aviatie si cupola de parasutist. Dar zborul a ramas marea sa pasiune. "Si acum as vrea sa mai sar, dar nu ma mai tine piciorul. Si in aviatie m-as duce bucuros, da’ la 82 de ani nu ma mai ia nimeni", ne spune el trist.

GLORIE

In 1858, la 10 ani dupa marea adunare de la Blaj, pe campul Libertatii s-a ridicat prima piatra comemorativa. Aceasta a fost insa aruncata in aer in 1908. O bucata din ea poate fi vazuta la Muzeul de Istorie din localitate; restul au fost zidite intr-un nou monument, postat astazi in curtea Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj. In 1858, un nou monument, din piatra rosie, a fost adus pe Camp. Acesta a avut o viata mult mai lunga, comparativ cu "predecesorii", rezistand "pe pozitii" pana in 1973. Atunci a fost demolat si inlocuit cu 24 de busturi ale pasoptistilor si oamenilor de cultura blajeni. In 1977, intre statui apare monumentul "Gloria", care simbolizeaza poarta de intrare in istorie. Aceasta este strajuita de trei femei ce poarta deasupra capetelor laurii gloriei si reprezinta cele trei tari romanesti. Schimbarea la fata a ansamblului a continuat prin adaugarea, anul trecut, a inca doua busturi "pasoptiste".

APUS

Aerodromul din Blaj a fost desfiintat in 1945. Avioanele au fost, in cea mai mare parte, dezasamblate. Numai cele active au fost trimise la Medias. Hangarele au devenit hale de fabrica. Pista de aterizare a avut o viata mai lunga, ea fiind folosita ca atare pana prin anii ’70. Dar cand aviatia utilitara a fost desfiintata, vechea pista a fost distrusa. Nu a mai ramas nici o urma din ea, terenul fiind arat.

PROBLEME

"In 1939 am intrat la Scoala de Pilotaj de la Brasov, da’ n-am reusit sa-mi desavarsesc studiile. Mama mea vitrega m-a chemat acasa, pentru ca nu putea sa ma mai intretina" - Laurentiu Marginean
Citeşte mai multe despre:   ne-a,   descoperirea romaniei,   marginean

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de