x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

2 august 2004: Cuca-Macaii - Tinutul lacurilor

0
02 Aug 2004 - 00:00

Viata se organizeaza la Cuca in jurul asa-numitelor lacuri, gropi umplute cu apa pe care oamenii o folosesc la spalat, adapat animalele sau udatul in gradina. Apa de baut ajunge in gospodarii doar cu peturile.

DORU COBUZ

Cea mai mare problema a oamenilor de la Cuca este apa de baut. Asa s-au stiut ei dintotdeauna. Daca le este sete trebuie sa coboare in vai si sa aduca apa de la fantani. Panza de apa freatica este mica si ascunsa bine de dealuri. In comuna au fost oameni care au forat si cate 200 de metri pentru a face put, dar degeaba.

Necazul apei este cel mai mare la Cuca si tine la departare chiar si investitorii. "Unii au vrut sa investeasca cate ceva, o fabrica sau ceva, dar toti au dat inapoi cand au aflat care este problema cu apa la noi", spune primarul Gheorghe Cervatescu.

MOSTENIRE. Nici una din cele 1.000 de gospodarii din comuna nu face exceptie de la regula zonei: au in curte o balta. Oamenii ii spun lac. Apa de aici e folosita la treburile din gospodarie. Nici o picatura de apa de ploaie nu trebuie irosita si oamenii o strang fie pentru spalat, fie pentru animale. Iarna, zapada din curti se strange tot aici pentru a se topi.

Ioana Morteanu asa traieste de cand se stie. Lacul l-a mostenit de la parinti. De fiecare data cand are nevoie de apa, femeia se apleaca cu cei 80 de ani ai sai deasupra baltii si isi umple galeata. "Iarna e mai greu ca poti sa cazi in el. Asta iarna am alunecat si m-am agatat intr-un bat dintr-asta, ca altfel ma inecam aici. A intrat batul pe sub haina si asa m-am agatat, ca altfel ma duceam inauntru."

LACUL CU NUFERI. Pentru baut, femeia isi asteapta copiii sa vina acasa si ii trimite cu sticlele la fantana. "Nu sunt decat vreo 300 de metri pana in vale, dar e panta grea si nu pot urca cu sticlele", povesteste femeia. Tine in casa zeci de pet-uri si de pe urma lor bea. Apa de ploaie o strange la streasina pentru baie.

"Nu ne baga noua apa aici nici intr-o mie de ani", spune cu amaraciune femeia. "Tot satul bea dintr-o fantana, unde isi baga toti mainile. Nu se poate asa ceva: sa nu fie apa de baut in secolul XXI", o completeaza nora, din casa. Copiii vin rar pe acasa, dar si atunci se feresc sa se spele in conditiile de aici. "Doar i-am crescut aici, dar acum fac un fel de alergie si nu pot sa se imbaieze. Am baie facuta cu toate cele, cu bazin deasupra casei. Am si hidrofor, dar mi-e frica sa-l folosesc, ca poate ma curentez."

APA DE PLOAIE. Scolile, primaria si dispensarul se afla in aceeasi situatie. Exista proiecte facute pentru instalatiile sanitare, dar nu e apa si autoritatile asteapta o minune. Inainte de ’90, in comuna mai erau robinete. Cu apa trasa de la Vitomiresti, Olt, dar din cauza unor puturi de petrol care au fost sapate pe camp a scazut considerabil debitul si robinetele au ruginit.

In curtile oamenilor se pot vedea cazile de plastic pe care le folosesc la spalat. Le lasa afara, poate se mai strange ceva apa de ploaie. "Au fost oameni care au sapat dupa apa si s-a prabusit pamantul peste ei. Au murit mai multi", povesteste un taran. "E tare greu fara apa aici la noi, dar ce sa faci?", se tanguieste omul.

"Meseria" copiilor la Cuca este sa care apa pentru cei batrani si fara putere. De multe ori trebuie sa se duca si pana la distante de 3 kilometri. Situatia este aceeasi ca in urma cu sute de ani de ani, doar ca acum cei mici nu se mai feresc sa nu sparga ulcioarele.

SANSE MICI

In urma cu 4 ani, primaria a facut un studiu pentru a vedea cat ar costa alimentarea cu apa. Ar trebui 70 de miliarde. Bugetul pe 40 de ani al localitatii ar trebui cheltuit numai pentru reteaua de apa, la cifrele de atunci a fost insa concluzia specialistilor, motiv pentru care sperante ca va curge apa la robinet in Cuca nu prea sunt. Exista o exceptie: cel mai indepartat satuc al comunei, Barbalani, o comunitate de doar 40 de familii, are sansa de a beneficia de o retea de alimentare chiar din 2005. Prospectiunile au identificat sursa, primaria a facut actele. Mai trebuie sa vina banii.

Jurnal de campanie

  • Data plecarii: 21 iunie 2004
  • Distanta parcursa: 4.810 km
  • Localitati tranzitate: 482
    magda colgiu

    Ultima zi de caravana. Nici nu stiu daca sa ma bucur ca se termina periplul nostru prin tara sau sa fiu trista. Pe de o parte ma bucur ca ma intorc acasa, dar pe de alta parte... parca imi pare rau. Nu. E clar. Chiar imi pare rau. Pentru ca am plecat poate prea repede dintre oamenii minunati pe care i-am intalnit peste tot pe unde am fost. Astazi am ajuns la Cuca Macaii, in judetul Arges. Desi numele localitatii te face sa te gandesti la un loc situat undeva in creierii muntilor, comuna nu e chiar indepartata. Intre dealuri, la doar 9 kilometri de drumul care leaga Pitestiul de Ramnicu-Valcea. Prima oprire a fost la primarie, unde autoritatile locale, in frunte cu primarul, ne asteptau, mirati oarecum de interesul nostru pentru de localitatea lor. Dupa ceva discutii am plecat in grup catre Barbalani de Cuca, un satuc locuit de cateva zeci de persoane. Vizita noastra i-a facut pe oameni sa-si lase treburile pe planul doi si sa ne insoteasca cam peste tot pe unde ne-am dus. La Barbalani, pe un islaz situat in fata unei biserici monument istoric, s-au strans in jurul nostru, in afara unor copii veniti in vizita la bunici, si cativa localnici: tata Ioana, tanti Doina (sotia profesorului de romana de la scoala din Launele), profesorul de romana. Oamenii, foarte primitori de altfel, erau in stare sa ne ofere tot ce aveau prin casa: o bucata de branza, un ou, o cana de lapte, o farfurie de terci. Adrian si Doru se interesau de subictele din zona. Bogdan a fost muscat de o albina, pe care incerca de zor sa o fotografieze. Nu a patit nimic, dar... Ei, riscurile meseriei. Andreea a vazut o caprioara. Numai ea a fost norocoasa. Noi, restul, am vazut la lumina lunii pline o bufnita, in toata splendoarea ei.

    P.S.: Si, gata, de maine acasa! Acasa!!

    DRUMUL CARAVANEI

    Etapa I - Hamangia

    Etapa a II-a - Histria

    Etapa a III-a - Jurilovca - Sulina - Sf. Gheorghe

    Etapa a IV-a - Namoloasa - Marasesti

    Etapa a V-a - Podul Inalt

    Etapa a VI-a - Flamanzi

    Etapa a VII-a - Darabani

    Etapa a VIII-a - Humulesti

    Etapa a IX-a - Tihuta

    Etapa a X-a - Praid

    Etapa a XI-a - Corund

    Etapa a XII-a - Blaj

    Etapa a XIII-a - Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni

    Etapa a XIV-a - Castelul Huniazilor, Ghelari

    Etapa a XV-a - Sarmizegetusa

    Etapa a XVI-a - Petrila

    Etapa a XVII-a - Maglavit

    Etapa a XVIII-a - Izlaz

    Etapa a XIX-a - Silistea - Gumesti

    Etapa a XX-a - Cuca Macaii

    Caravana la Final

    Caravana Jurnalului National, "Descoperirea Romaniei", a ajuns la final. Cuca Macaii a reprezentat ultima etapa din periplul jurnalistic inceput la 21 iunie in localitatea tulceana Baia-Hamangia. In ziarul de maine, 3 august, veti putea citi un bilant al acestui demers gazetaresc. Pe parcursul celor sase saptamani de caravana si-au predat stafeta 24 de redactori si 5 fotoreporteri. De la Bucuresti si pana la Cuca Macaii, in cele sase saptamani de campanie, echipa Jurnalului National a tranzitat 482 de localitati. Cele sase masini care au purtat echipele de la o etapa la alta au parcurs impreuna, tot pana la Cuca, 4.810 kilometri.

  • Jurnalul NaTional, Piata Presei Libere nr. 1, Corp D, etaj VIII, Sector 1, Bucuresti

  • Telefon: 021-224.55.48

  • Fax: 021-222.36.29

  • romania@jurnalul.ro Daca doriti sa dialogati cu redactorii nostri intrati in forum la www.jurnalul
  • Citeşte mai multe despre:   etapa,   descoperirea romaniei,   cuca

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de