x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

20 iulie 2004: Avram Iancu - Se stinge casa Craisorului

0
20 Iul 2004 - 00:00

Satul ce poarta numele eroului revolutionar Avram Iancu se stinge incet, fara ca cineva sa bage de seama. Din darjii moti de altadata, care au clatinat imperii, nu au mai ramas decat batranii subreziti de vremuri.

EUGEN CIUFU, SILVIU SERGIU

Satul in care Avram Iancu a vazut lumina zilei este strajuit de munti care parca il asteptau sa ii tape in istorie. L-au ocrotit, dar nu i-au putut sta pavaza in fata tradarii omului. Pe unde odinioara "Craisorul muntilor" haladuia in goana calului, azi greu poti urca chiar si la volanul unui 4 x 4. Ca sa te aventurezi dinspre Alba-Iulia spre comuna Avram Iancu este musai sa-ti verifici bucsaraia autoturismului in Albac. Cobori pana la Vidra si tii firul Ariesului, luand Apusenii pieptis. Nimic nu-ti spune ca te indrepti spre comuna "Craisorului". Indicatoarele sunt sterse de vreme, iar nepasarea autoritatilor nu te face sa crezi ca situatia s-ar indrepta curand. In fine, dupa zeci de kilometri de slalom printre gropi si brustele unduiri ale serpentinelor, intalnesti o poarta sculptata in lemn masiv, care te anunta ca intri in "Comuna marelui erou Avram Iancu". Bucuria se stinge repede, fiind izbit de peisajul dezolant al caselor parasite si oamenilor nevoiasi care nu au avut taria ori banii de trebuinta pentru un nou inceput, pe alte meleaguri mai blande. Printre ele, Casa memoriala a eroului. Este incuiata!

PRIMARIA DIN FUNDU’ SATULUI. In afara faptului ca majoritatea caselor sunt darapanate, al doilea aspect frapant este acela ca satul s-a "dezvoltat" haotic. Practic, nu poti spune ca exista macar un centru administrativ. Primaria o gasesti dupa indelungi cautari, undeva la iesirea din localitate, traversand un podet, rupta de comunitate. De fapt, Primarie este mult spus, fiind vorba de o casa ce sta sa cada, din lemn ros de cari. La parter nu exista nici un birou, iar ca sa ajungi la etaj trebuie sa urci o scara abrupta, ce scartie alarmant. Daca reusesti sa te cateri, descoperi trei incaperi. Una este a Postei, a doua a CEC-ului, pentru ca ultima sa fie Primaria. Primarul este prea ocupat ca sa stea de vorba cu noi. Are intalnire cu prefectul pe Muntele Gaina. Ne aflam la doua zile distanta de marele eveniment al zonei, Targul de Fete. Vorbim cu secretarul Primariei, Heller Alexandru.

TISTE STATISTICI. Afam ca in comuna nu mai traiesc nici 2.000 de suflete. Saracia lucie in care se scalda urmasii lui Avram Iancu se reflecta si in numarul de someri: 1.719. Practic, doar 130 de oameni au un salariu, si acela fiind minimul pe economie. Majoritatea isi asigura traiul de pe o zi pe alta din gospodaria proprie, confruntandu-se si in ziua de azi cu problema pitei. In zona nu se face nici grau si nici porumb, astfel incat motii lui Avram Iancu sunt obligati sa-si pastreze salariile, pensiile sau ajutorul de somaj strict pentru cumpararea pitei. Intreband despre bugetul local, aflam ca urmasilor eroului nu li se aloca decat 7 miliarde de lei pe an. Din banii astia ar trebui asfaltate si drumurile, trebuie asigurat si fondul de ajutor social si multe altele. "Doar cativa, cat sa-i numeri pe degete is mai rasariti. Numa’ vreo 10 familii au privatizare. Opt dintre ele si-or facut buticuri in poarta, iar alelalte doua is mai rasarite. Lucra lemnul cu gateru’. Ce taxe sa colectezi de la aiste zece familii?", se intreaba retoric Heller, citind din scripte.

PRETIOASELE GRAVIDE. Pruncii vin rar pe lume in comuna Avram Iancu. "Anul aista avem patru gravide, in luna a sasea. Le ingrijim ca pe ochii din cap", spune sugubat secretarul Primariei. Il intelegem, in contextul in care, azi, comuna nu are decat 30 de copii, cu varste "intre zero si doi ani si 337 de copii intre zero si nouaspce ani. Restul sunt tineri cu sufletul, media de varsta a comunei fiind de 65 de ani." Heller isi mai aduce aminte de un personaj ce ne-ar putea interesa. "Domne, avem in sat la noi o alta raritate. O doamna care-i unguroaica. Stiti, pe la noi mai rar asa ceva, ca la cate om patimit de-a lungul veacurilor... Amu’, pe la noi, ungurii nu prea au curaj sa mai vie, da’ doamna s-o maritat cu un mot de-al nostru si-si vede de treaba linistita. O mai ajutam si noi cum putem, ca-i vaduva", marturiseste "secretarele" Primariei.

CANT POLITIC LA TULNIC. In zona, putem spune ca tulnicul este mai degraba instrument politic. Unii primari se folosesc de el pentru a castiga capital electoral. Este instrumentul motilor si ei trebuie sa vada ca cel care vrea sa-i pastoreasca este unul de-al lor. La Avram Iancu, primarul nu "stie canta la tulnic, precum altii", ne spune Heller, trimitand sageti catre primarul unei alte comune, ce canta la acest instrument si care nu pierde nici o ocazie sa se afiseze cu el.

TRADITIE

Urmasii lui Avram Iancu nu mai poarta straie traditionale decat cu ocazia unor evenimente culturale. Purtatoare de traditie sunt tulnicaresele, recunoscute pentru cantecele lor in tara si strainatate. "Tulnicele-s faurite de barbati, mesteri care au capatat iscusinta din tata-n fiu", ne spun oamenii satului. Unul dintre mesteri chiar ne face cadou cate un tulnic "de jucarie". Incercam sa suflam in ele, dar nu reusim sa scoatem nici o nota, cat de chinuita ar fi ea. Ni se spune sec: "Sunteti fumatori!".
Citeşte mai multe despre:   iancu,   avram,   descoperirea romaniei,   avram iancu

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de