x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

20 iulie 2004: Avram Iancu - "Tat in iobagie traim!"

0
20 Iul 2004 - 00:00
20 iulie 2004: Avram Iancu -


Situata pe drumul care leaga orasul Albac de Campeni, comuna Avram Iancu este locul unde s-a nascut, in 1824, luptatorul pasoptist pentru eliberarea romanilor transilvaneni de sub jugul austro-ungar.

Darzenie, curaj, spirit pentru dreptate, sacrificiu pentru idealuri nobile si tenacitate sunt numai cateva din atributele cu care i-a consemnat istoria, de-a lungul veacurilor, pe moti. Profilul lor a ramas, in mare parte, neschimbat. La fel si soarta motilor care se considera in continuare iobagi ai noilor vremuri.
DANIELA DUMITRESCU, EUGEN CIUFU

Dintotdeauna, motii au fost o amenintare pentru orice stapanire. Nu degeaba George Baritiu ii caracteriza ca fiind "Pumnul Ardealului", dupa Revolutia de la 1848, condusa de Craisorul Avram Iancu. Pentru transilvaneni, motii au reprezentat, de-a lungul timpului, ultima speranta. Intotdeauna, in caz de primejdie, ardelenii, fie ei munteni sau campeni, se incurajau spunand "Vin motii". Si motii au venit ori de cate ori a fost nevoie... Au ramas si pana in ziua de azi cel mai bogat tezaur de romanism al tarii. Patriotismul se hraneste din spiritul lui Horea, Closca, Crisan si Avram Iancu, personaje la care se inchina cu smerenie. De altfel, chipurile eroilor de neuitat sunt pictate ca niste icoane in toate bisericile Apusenilor. Cu toate acestea, inconstienta autoritatilor risca sa schimonoseasca satele apusene, depopulandu-le prin jugul saraciei si al practicilor fanariote importate de la Bucuresti.

MARS DE AVERTISMENT. Stapanirea austriaca, cea maghiara sau comunista nu au reusit niciodata sa inabuse spiritul de libertate al motilor. Sub greul jug al austro-ungarilor, motii au trait cu o mana pe coasa, iar cu cealalta pe topor. Cand ungurii au dus in extremis exploatarea iobagilor si-au riscat existenta. Motii au dat semnalul prin tulnice, au aprins focuri si au coborat de la vladica pana la opinca sa-i pedepseasca pe impilatori. Intelegand pe propria lor piele ca motu-i iute varsator de sange dusman, asupritorii si-au insusit lectia si i-au privit cu teama si cu respect pe moti. Litera de document ne arata ca, dupa Revolutia din 1848-1849, cand Avram Iancu se afla in trecere spre Viena, la imparat, populatia maghiara a Oradei a iesit in strada pentru a-l aplauda, strigand printre altele: "Pacat ca nu te-ai nascut maghiar!". Au coborat si dupa 1989, la dezvelirea statuii lui Avram Iancu, la Cluj-Napoca. Vremurile erau tulburi, pe fondul actiunilor revizioniste ale Ungariei. Dezvelirea statuii era pretextul ideal pentru ca motii, in numar de cateva mii, sa coboare in capitala Transilvaniei. "Ne-om imbracat pruncii in straie populare, iar in capul coloanei am inaltat steagul Craisorului. De data asta nu ne-om mai dus calare, ci imbarcati in autobuze si camioane. Din mii de piepturi se canta "Marsul lui Iancu" de rasunau muntii. Cand am ajuns la Napoca, domnii de-acolo numa’ ce-si citeau discursurile. Cand om intrat noi s-o facut la inceput liniste, apoi toata multimea de-acolo, zeci de mii de oameni, a inceput sa aplaude. Armata s-a dat la o parte o data cu multimea, ca sa ne faca loc. Cred ca ungurii or inteles atunci ca nu-i de glumit cu natiunea romana", povesteste profesorul Nicolae Opran.

APRIGI. Si in ziua de azi, motul cand stie ca are dreptate, dar nu i se da, "scoate brisca". Motul a ramas si in ziua de azi cumpatat, greu fiindu-i cuiva sa-l scoata din tatani. Este si o vorba in Apuseni, cum ca pe mot il gadili vinerea si rade duminica, in biserica. Insa nu-i de stat in preajma lui atunci cand ii ranesti demnitatea sau il nedreptatesti.

FANARIOTII DE AZI. "Pentru noi, viata in libertatea de azi este tot un fel de iobagie. Visele cu care puneam capul pe perna inainte de 1989 nu ni s-or indeplinit nici pana azi. Si, vorba ceea, nu ne-am dorit marea cu sarea. Am vrut doar sa ne bucuram de libertate, dar saracia nu ne lasa. Vedem la televizor cum se fura si-or invatat si-ai nostri, cate unii", declara cu naduf patronul unei pensiuni agroturistice. Este absolvent de Sociologie si de Drept. "Decat sa ma scald in mizeria de la oras, mai bine lucru aci, la mine in ograda". Ii place sa vorbeasca, dar stie sa si asculte. Ca orice mot, mai intai te cumpaneste si, daca ii inspiri incredere, isi deschide cu larghete baierele gandurilor. Isi pune problema, printre altele, de ce "in tati Apusenii nostri nu sunt decat doua birouri notariale. Am inteles ca este o strategie ca toti banii din tranzactii sa ajunga doar la aiste doua societati. Ca sa nu mai spun cat ne poarta pe drumuri functionarii aistia ai statului, ca zici ca au facut scoala fanariotilor. Au fost chiar cazuri cand s-o revoltat cate-un mot si domnisorilor de functionari nu le-o fost prea bine", spune juristul sociolog.

ABANDONATI

In capul listei cu nemultumiri ale motilor sta uitarea in care i-a abandonat Bucurestiul. Drumurile, de care se vaita motii, sunt "perforate" cum nu am mai vazut in vreun colt al tarii. Ei spun ca, daca nu li se fac drumuri, nu pot face nimic: nici turism, nici afaceri, nici lucrari de gospodarie. Iar afacerile chiar i-au interesat pe moti. Au cerut chiar Guvernului sa le trimita consultanti care sa-i invete ce e capitalismul. O alta mare problema este cea a padurilor. Motii reclama mafia de profil. Spun ca padurile lor ii imbogatesc pe altii. De cand se stiu, motii au trait pe urma codrului. Dulgherit, dogarit, constructii din lemn s.a.m.d. Acum, ca sa-si castige pita, sunt obligati sa vanda lemn, la preturi de nimic, mafiei. Sunt cu atat mai mahniti fata de autoritatile centrale cu cat, spun ei, "nu e nevoie de mari eforturi ca sa ne ajute un pic sa iesim din iobagia asta". Nu cer decat sa fie lasati sa "lucre" fara a mai fi "storsi" de taxe si impozite. Ni se da exemplu agroturismul. Multi moti si-au transformat casutele in pensiuni, dar nu cer decat sa fie scutiti cativa ani de la dari ca sa poata sa se dezvolte cat de cat. Sau macar sa se mai reduca din biruri... In plan social, se plang de lipsa dascalilor. "Cum sa vina la noi o dascalita, abia iesita de pe banca facultatii, si sa traiasca din doua milioane si ceva de lei. In schimb, se arunca bani cu nemiluita pentru ajutorul de somaj dat tiganilor care se prefac ca muncesc cateva ore pe zi in slujba comunitatii. Multi dintre motii nostri au dat in "melancolia calului". "E o boala a calului care trage la caruta fara nici un chef", ne spune intreprinzatorul nostru. "Cum sa nu ia motii calea bejaniei, in tara sau prin Italia, Spania?", se intreaba el retoric. Ar fi insa o solutie pentru ca fiii Apusenilor sa se intoarca in tara de prin strainataturi: integrarea in Uniunea Europeana.

ORIGINE

Populatia romaneasca din Muntii Apuseni este definita prin trei etnonime: moti, topi si mocani. In sens restrans, "mot" denumeste populatia romaneasca ce traieste in zona Ariesului superior (Raul Mare si Raul Mic), iar in sens larg ii numeste pe toti romanii din Depresiunea intramontana a Apusenilor. Unii cercetatori au apreciat ca etnonimul "mot" vine de la smocul de par de pe crestet, pe care, prin traditie, il lasau barbatii din zona Abrudului cand se tundeau. Totusi, se pare ca termenul de "mot" se trage din limba latina, unde sensul figurat al cuvantului "motus" este razvratire, agitatie a multimii. Prin urmare "moti" inseamna "rasculati". (S. Sergiu)

AVERTISMENT

"Doamne fereste sa ne ajunga din nou cutatu’ la os, c-om cobori iara din munti" - mot din localitatea Avram Iancu
Citeşte mai multe despre:   iancu,   avram,   descoperirea romaniei,   motii,   avram iancu

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de