x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

21 iulie 2004: Horea - Povara tradarii rascoalei

0
21 Iul 2004 - 00:00

Au trecut mai bine de 200 de ani si motii nu i-au iertat nici pana-n ziua de azi pe tradatorii lui Horea. Cei de pe Valea Arazii, din comuna ce-i poarta numele eroului legendar si din vecinatati nu se sfiesc a le striga in fata descendentilor din neamul celor care l-au vandut pe Horea cuvinte grele, ca "nemeseni", "vanzatori", "spurcati" sau "cozi de topor".

DANIELA DUMITRESCU, EUGEN CIUFU

Izvoare ale istoriei ne-au fost batranii si dascalii din imprejurimi. Oamenii povestesc cele intamplate in 1784 parca s-ar fi petrecut ieri. Istoria locului se transmite de la mosi la copii, la gura sobei. Un dascal de istorie ne intoarce in timp. "La 1 ianuarie 1785, Horea si Closca or fost prinsi de cei care i-or vandut. Totul a fost chibzuit de un padurar-sef, Andrei Meltzer, care i-o chemat pe tradatori, niste gornici (padurari, in slujba statului austriac - n.n.) la Abrud, ca sa le spuna sa ia urma lui Horea. "Cozile de topor" au fost Trif Gheorghe si Mates Ioan, moti de-ai nostri, n-ar mai fi fost, care stiau bine muntii si padurile din zona. Astia au luat drumul Abrudului, cu capre in desagi ca sa nu creada lumea ca se duc sa parasca. La Abrud s-au intalnit cu austriacu’, care le-o spus ce si cum trebe sa faca. Dupa asta, in fata bisericii din Gura Arazii, vanzatorii au tinut sfat de taina cu neamurile lor. S-au inteles sa mearga pe Dealul Calului si Paraul Muschilor, locurile unde muntarea Horea. S-au impartit in doua grupe. Una a luat-o pe Paraul Muschilor, ailalta pe Dragoioasa, unde l-au si prins pe Horea al nost’. Horea sta langa foc, alaturi fiindu-i doi capitani de-ai sai. I-or intrebat pe Mates si pe Trif ce mai e prin sat si daca-i mai cauta poterasii. Astia or zas ca sa steie linistiti ca nu-i mai haituie din toate partile. Dupa cateva clipe, in ajutorul tradatorilor a venit un grup de sacui, iar Horea cand o vazut tradarea a aruncat repede in foc niste hrisoave", povesteste un dascal, fiu al comunei Horea, fosta Arada.

RASPLATA. Stiut este faptul ca vanzatorii au fost rasplatiti de autoritati cu pamant si cu galbeni. Pamantul li s-a dat la Retea, in Mures, ca sa nu fie ucisi de moti si sa li se piarda urma. Cu toate acestea, cei ce le purtau numele in grangurile Trifesti si Matasesti nu au avut curajul a mai cobori de pe munte, mult timp de-atunci incoace. Ani la rand, nimeni nu a mai vrut sa-si casatoreasca copiii cu neamurile de vanzatori. "La noi in sat e-o vorba: "Mai bine sa-ti planga punga decat sa te rada satul"", spune un dascal.

LISTA TRADARII. Putin cunoscut este Testamentul lui Horea, in care eroul scria "Doresc sa las cu numele pe cei care m-au vandut", insiruindu-i pe toti cei care l-au predat autoritatilor pentru un pumn de galbeni. Pedeapsa motilor a fost crunta. "Nu i-au ucis, ci i-au lasat sa-si poarte povara tradarii, la marginea comunitatii. Este o pilda vie pentru ei ce vor mai indrazni sa-si vanda liderii ce lupta pentru idealurile romanilor", afirma profesorul Oprean. Oamenii locului spun ca dupa ce Trif si Mates au venit acasa cu faina cumparata din banii tradarii, cand au rupt pita in doua miezul era manjit cu sange. Era sangele lui Horea. Tradarea a ramas vie si prin versuri. "Unul dintre tradatori are diploma cu flori,/ Cu flori dese maruntele/ Cu otrava printre ele/ Dar n-a fost floare, ci spini, cu latratul lor de cani/ Alungati de-ai lor stapani, dar n-or fost nici spini, nici jele / Tat verigi si verigele si cu sange printre ele".

POLITICA. Tradarea lui Horea este cel mai mult exploatata in campaniile electorale locale. Atunci se infierbanta sangele-n moti si-si arunca in fata ocari grele. Contracandidatii devin "nemesieni", "cozi de topor" ori "vanzatori". Dupa ce lucrurile se asaza, tradarea este uitata. Revine in actualitate si cu alte ocazii.

IN MEMORIA MOTILOR

Despre cei care canta frumos, cu voce puternica, motii spun ca aceia canta ca Horea. Legendarul erou a ramas in memoria vie a motilor ca un bun cataret. Era epitrop la Biserica din Albac, inainte fiind "cantaret in biserica". Bisericuta din Albac a fost transportata in Olanesti, inaintea primului razboi mondial, pentru a nu fi distrusa. Se mai stie despre "principele facut" al motilor ca isi castiga traiul ca dulgher. Cel mai apreciat profesor de istorie din zona, Nicolae Oprean, fiu al Albacului, a facut mai multe cercetari stiintifice asupra epocii si oamenilor. Una dintre curiozitatile descoperite ar fi o interesanta inscriptie pe lemn, completata de o gravura, "iscalita" de Horea cu litere slavone, in 1782, cu numai doi ani inainte de rascoala. Veridicitatea semnaturii este confirmata de specialistii de la Universitatea din Cluj-Napoca, neputand fi nici un dubiu asupra autenticitatii, mai ales ca, se stie, Horea isi castiga traiul din dulgherie. "Umbland prin lume ca sa-si vanda produsele sau sa lucreze, Horea s-a format autodidact. A prins spiritul vremii al noilor idei iluministe care cucerisera Europa, completate in urma celor patru calatorii la Viena, la Curtea imperiala", spune profesorul Oprean. "Fara a fi subiectiv, va spun ca documentele vremii ni-l prezinta pe Horea ca avand o demnitate iesita din comun, prin care si-a impus respectul in toate satele din Apuseni, dovada ca a si fost desemnat sa le reprezintele nemultumirile la imparat, la Viena."
Citeşte mai multe despre:   horea,   descoperirea romaniei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de